Șaisprezece persoane au fost ucise când copertina recent renovată a gării principale din Novi Sad s-a prăbușit pe 1 noiembrie 2024, un dezastru despre care criticii spun că a expus mult mai mult decât o construcție defectuoasă și a declanșat cea mai mare mișcare de protest din Serbia.
La început, furia studenților a părut generalizată, un strigăt de protest față de un sistem politic pe care îl considerau corupt, represiv și de vină pentru lucrările de renovare sub standarde ale gării. Dar, în ultimele luni, tot mai mulți dintre ei și-au schimbat cererile, cerând alegeri parlamentare anticipate pentru a inaugura o nouă clasă politică, relatează The Guardian.
„Dacă un nou guvern nu reușește să aducă dreptate pentru cele 16 victime ale prăbușirii copertinei, acestea se vor confrunta cu aceeași soartă ca și acest guvern”, a declarat săptămâna trecută Hodžić, un student din orașul Novi Pazar.
Sâmbătă, la exact un an de la dezastru, el se va alătura altor zeci de mii de oameni din Novi Sad pentru o demonstrație menită să-i transmită lui Aleksandar Vučić, președintele autoritar al Serbiei, că nu pleacă nicăieri. Mișcarea condusă de studenți susține că a trezit spiritul unei generații care odinioară era convinsă că politica este inutilă.
În decembrie anul trecut, când s-au adunat pentru prima dată în plenuri democratice pentru a dezbate tactici și strategii, unitatea s-a construit în jurul unui refuz comun de a se implica în instituțiile politice consacrate. Acest principiu, cândva o sursă de putere, a devenit acum o linie de fractură pronunțată.
Diviziunile au fost evidențiate săptămâna trecută, când Parlamentul European a adoptat ceea ce a fost văzută ca fiind cea mai dură mustrare de până acum la adresa guvernului lui Vučić. În timp ce unii au salutat demonstrația de sprijin, protestatarii studenți de la facultatea de filosofie din Novi Sad au publicat o declarație care se opune la ceea ce au numit „încercări evidente de a coopta mișcarea studențească”.
Un alt punct de criză în cadrul mișcării este cererea de alegeri de urgență. Cei care promovează această idee au început să construiască o listă electorală despre care spun că include persoane din afara sistemului de partide înrădăcinat al țării.
O mare parte a societății sârbe susține această cerere și face apel la toate partidele de opoziție să nu participe la alegeri, într-un gest de susținere pentru candidații studenților. Două partide de opoziție au declarat deja că o vor face.