Printre acestea se numără adrese aparținând unor baze aeriene NATO de pe teritoriul României și cel puțin un cont al unui ofițer militar superior. Informația a fost dezvăluită exclusiv de agenția de presă Reuters într-un articol publicat astăzi.
Potrivit investigației Reuters, atacul face parte dintr-o operațiune mai largă de spionaj care a vizat și alte state din regiune, inclusiv Ucraina (unde au fost compromise conturi ale procurorilor), Grecia (27 de conturi ale Statului Major al Apărării Naționale), Bulgaria și Serbia.
Datele arată că e-mailurile militarilor români au ajuns pe mâinile actorilor ruși, oferindu-le acces potențial la informații sensibile legate de securitatea aeriană, cooperarea NATO și infrastructura militară din România.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a răspuns încă solicitărilor Reuters pentru comentarii. Până în acest moment, nu există o declarație oficială din partea autorităților române privind amploarea breșei sau măsurile luate pentru remediere.
Dezvăluirea vine la doar o săptămână după ce președintele Nicușor Dan a atras atenția public asupra atacurilor hibride continue ale Rusiei împotriva României și a partenerilor occidentali.
Pe 8 aprilie 2026, șeful statului a anunțat că FBI, în colaborare cu SRI și alte servicii de informații, a destructurat un atac cibernetic prelungit asociat GRU (serviciul de informații militare al Rusiei). Acel atac viza infrastructuri critice, date militare și guvernamentale din mai multe state.
„Rusia continuă, deci, războiul hibrid împotriva țărilor occidentale și numai cine este de rea-credință nu vede asta”, a declarat Nicușor Dan, subliniind necesitatea îmbunătățirii securității cibernetice naționale și a colaborării strânse cu aliații.
Cazul recent al Forțelor Aeriene Române pare să ilustreze exact tipul de amenințare hibridă despre care vorbea președintele: acțiuni discrete de spionaj menite să colecteze informații fără a provoca distrugeri vizibile, dar cu impact strategic pe termen lung.
România, ca stat de pe flancul estic al NATO și gazdă a unor baze aeriene importante (inclusiv cele de la Mihail Kogălniceanu, Fetești sau Câmpia Turzii), reprezintă o țintă prioritară pentru serviciile ruse de informații.
Compromiterea conturilor de e-mail ale piloților, tehnicienilor sau comandanților poate oferi date despre operațiuni, antrenamente, mișcări de aeronave sau coordonarea cu aliații NATO.
Experții în securitate cibernetică atrag atenția că astfel de breșe sunt adesea realizate prin tehnici clasice: phishing sofisticat, exploatarea vulnerabilităților din sisteme vechi sau atacuri supply-chain.
Deși nu este prima dată când instituții românești sunt vizate (MApN a raportat anterior mii de atacuri zilnice asupra infrastructurii de stat), incidentul actual subliniază vulnerabilitățile persistente în domeniul comunicațiilor militare.
Autoritățile române sunt așteptate să ofere detalii despre incident, inclusiv dacă breșa a fost detectată intern, ce informații au fost potențial exfiltrate și ce măsuri de securizare au fost implementate (schimbarea parolelor, activarea autentificării multifactor, audituri etc.).