Revoltă a curților de apel. Judecătorii de la 16 mari tribunale cer preşedintelui Dan să nu promulge legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor

Un număr de 16 curţi semnează un memoriu transmis Administraţiei Prezidenţiale, prin care îi solicită preşedintelui României, Nicuşor-Dan Dan, ca, înainte de promulgare, să aprecieze oportunitatea formulării către Parlament a unei cereri de reexaminare, în ansamblu, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).

Memoriul este asumat de 15 curţi de apel şi de Curtea Militară de Apel Bucureşti: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Timişoara şi Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Solicitare către preşedinte, cerere de reexaminare înainte de promulgare

În document, curţile solicită ca şeful statului să folosească atribuţia prevăzută de art. 77 alin. (2) din Constituţie şi să ceară Parlamentului reexaminarea legii, invocând atât criterii de oportunitate, cât şi de legalitate şi de corelare cu ansamblul reglementărilor interne şi cu dreptul european.

Accident grav la Cluj: O fetiţă de 3 ani şi un bărbat de 34 de ani, uciși după ce vehiculul condus de un tânăr de 20 ani i-a proiectat pe contrasens, într-un TIR

MAE anunță că alți 96 de cetăţeni români au fost repatriaţi din Orientul Mijlociu prin mecanismul European de Protecţie Civilă

„Vă adresăm solicitarea ca, în exercitarea atribuţiei dumneavoastră prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituţia României, înainte de promulgare, să apreciaţi asupra oportunităţii de a adresa Parlamentului României o cerere de reexaminare, în ansamblul său, a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, se arată în memoriu.

Semnatarii susţin că rolul preşedintelui în procedura de promulgare „nu este unul pur decorativ”, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

„Subliniem că rolul Preşedintelui României în procedura de promulgare a legii este unul esenţial, iar nu unul pur decorativ”, se arată în document, care invocă şi ideea unei verificări privind „respectarea exigenţelor de oportunitate” şi „armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană şi cu tratatele internaţionale la care România este parte”.

În centrul memoriului, modificările la pensiile magistraţilor

Curţile pun accent pe efectele legii asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor, arătând că proiectul introduce modificări „substanţiale” ale condiţiilor de pensionare şi ale cuantumului, cu impact direct asupra statutului acestei profesii.

„Legea adoptată propune modificări substanţiale ale condiţiilor de acordare a pensiilor de serviciu pentru magistraţi”, se arată în memoriu, care enumeră principalele schimbări.

Printre modificările evidenţiate de semnatari se află:

„majorarea vârstei de pensionare (…) la 65 de ani”,

„instituirea unei condiţii de vechime totală în muncă de minim 35 de ani, din care cel puţin 25 de ani numai în funcţiile juridice enumerate”,

„reducerea cuantumului brut al pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul”,

„limitarea cuantumului net la maximum 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate”,

schimbarea actualizării pensiei „exclusiv” prin raportare la inflaţie,

„introducerea posibilităţii de pensionare anticipată cu penalizare de 2% pentru fiecare an rămas”.

„Se constată, aşadar, că acest proiect de lege determină o modificare substanţială a statutului magistraţilor în privinţa regimului pensiilor acestora”, susţin curţile.

„Mai multe regimuri de pensionare” şi diferenţe între generaţii

Documentul arată că, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, „vor exista, în acelaşi timp, mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi”, cu diferenţe între cei pensionaţi înainte de Legea nr. 282/2023, cei pensionaţi după această lege şi cei care vor îndeplini condiţiile după 1 ianuarie 2026.

„Este important de evidenţiat că, în urma adoptării acestui proiect de lege, vor exista, în acelaşi timp, mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi”, se arată în memoriu.

Curţile includ în document exemple de cuantumuri, arătând că, potrivit noilor reguli, plafonarea la 70% din ultimul venit net ar conduce la niveluri semnificativ mai mici faţă de cele acordate în prezent, în funcţie de gradul profesional.

„Se ajunge, aşadar, la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie (…) să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte (…) care ar ieşi la pensie în condiţiile prevăzute de acest proiect de lege”, susţin semnatarii.

În opinia curţilor, diminuarea cuantumului, cumulată cu condiţii mai restrictive de vechime şi cu eliminarea mecanismului de actualizare în funcţie de indemnizaţia magistraţilor în activitate, ar afecta standardele europene privind independenţa.

„Diminuarea succesivă a cuantumului pensiei de serviciu (…) nu respectă, în mod evident, standardele reţinute constant în jurisprudenţa CJUE”, se arată în memoriu, care susţine că noul cuantum „nu poate fi considerat, sub nicio formă, ca fiind apropiat/asemănător de ultimul venit din timpul activităţii”.

Argumente legate de dreptul UE şi independenţa justiţiei

Curţile invocă principiul supremaţiei dreptului UE şi jurisprudenţa CJUE privind garanţiile materiale ale independenţei judecătorilor, arătând că măsurile privind statutul magistraţilor, inclusiv pensiile, intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii atunci când pot afecta independenţa.

„Măsurile legislative naţionale privind statutul magistraţilor, inclusiv cele referitoare la remuneraţie, vârstă de pensionare şi regimul pensiilor, intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independenţa judecătorilor”, se arată în document.

Semnatarii susţin că intervenţia legislativă poate „genera îndoieli legitime” în percepţia justiţiabililor şi ar putea afecta garanţiile de independenţă.

„O intervenție legislativă (…) este de natură să genereze îndoieli legitime în percepția justițiabililor cu privire la protecția magistraților față de presiuni externe”, se menţionează în memoriu.

Referire la decizia CCR şi rolul preşedintelui

Curţile notează că solicitarea nu „repune în discuţie” aspectele statuate printr-o decizie a Curţii Constituţionale din 18 februarie 2026, nepublicată la momentul redactării memoriului, dar insistă că preşedintele poate analiza oportunitatea şi legalitatea, inclusiv din perspectiva corelării cu dreptul european.

„Subliniem că solicitarea noastră nu repune în discuţie aspectele statuate prin Decizia CCR din data de 18.02.2026, nepublicată la momentul redactării prezentului memoriu”, se arată în document.

Concluzie, cerere de reexaminare

În final, curţile consideră că există motive justificate pentru ca preşedintele să trimită legea la reexaminare.

„Considerăm că măsurile legislative naţionale care modifică regimul pensiilor de serviciu ale magistraților (…) pun serioase dubii privind respectarea exigenţelor (…) şi (…) reprezintă motive justificate (…) pentru ca Preşedintele României să aprecieze oportună formularea unei solicitări de reexaminare a Legii”, se arată în memoriu.

„Apreciem oportună sesizarea Parlamentului României, în vederea reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025)”, mai afirmă semnatarii.

Poziția președintelui Dan

Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan au salutat decizia Curții Constituționale de a respinge sesizarea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, apreciind că hotărârea confirmă constituționalitatea demersului Guvernului și reprezintă un pas spre echitate.

Curtea Constituțională a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că legea este constituțională, respingând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit unor surse judiciare.

Bolojan: Confirmarea corectitudinii demersului Guvernului

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că decizia Curții validează reforma și răspunde unei solicitări publice.

„Salut decizia Curții Constituționale privind pensiile ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate”, a transmis premierul.

Șeful Executivului a anunțat că autoritățile vor începe demersurile pentru recuperarea fondurilor europene aferente acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a precizat Ilie Bolojan.

Anterior deciziei, premierul avertizase că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro, sumă reținută de Comisia Europeană până la îndeplinirea jalonului.

„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro (…) Orice sumă pierdută pentru România nu este un lucru bun, mai ales că acești bani sunt sub formă de grant, nu sub formă de împrumut”, declara marți seară prim-ministrul.

Nicușor Dan: Măsură de echitate, cu respect pentru rolul magistraților

Președintele Nicușor Dan a apreciat, la rândul său, decizia Curții, subliniind necesitatea echilibrului între reforma sistemului și recunoașterea rolului magistraților.

„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”, a transmis șeful statului.

El a adăugat că reforma nu diminuează importanța sistemului judiciar.

„Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută.”

Decizie după mai multe amânări

Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra proiectului după mai multe amânări succesive, reforma pensiilor magistraților reprezentând un jalon esențial în cadrul PNRR, de care depinde deblocarea unor fonduri europene pentru România.