Revolutia, comemorata cu un securist in fruntea statului. Ce spunea Melescanu, la Viena, in 1989 despre situatia din Romania

politica

Presedintele Senatului, Teodor Melescanu, a fost al doilea reprezentant al statului roman, dupa Klaus Iohannis, care a luat cuvantul la sedinta solemna a Parlamentului dedicata comemorarii Revolutiei din 1989. Melescanu sustinea insa, in decembrie 1989, la Viena, ca „e pace si liniste in Romania” in timp ce la Timisoara erau omorati romani.

In 2015, intr-un interviu pentru B1 TV, jurnalistul Doru Braia a dezvaluit ca Melescanu, aflat la Viena, le spunea jurnalistilor straini in data de 18 decembrie 1989, ca in Romania este „pace si liniste”.

”In ziua de 18 decembrei 1989, a doua zi dupa macelul de la Timisoara, presa internationala fremata, avea interdictie sa intre pe teritoriul Romaniei, drept pentru care cauta sa abordeze orice oficial al regimului de la Bucuresti aflat in afara granitelor. Domnul Melescanu se afla la Viena. Un musuroi intreg de jurnalisti l-a inconjurat, domnia sa se afla la o sucursala ONU din capitala austriaca si l-au intrebat, s-a transmis chiar la unele televiziuni in direct, ce se intampla la Timisoara.

Cu aceeasi jovialitate pe care o cunoasteti si, daca imi amintesc bine, chiar si cu un trabuc in coltul gurii, domnul Melescanu a anuntat ca e pace si liniste in Romania, nu se intampla absolut nimic alarmant si ca poporul roman este mobilizat pentru indeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Roman”, a povestit Doru Braia.

Braia a spus despre Melescanu ca a fost ofiter acoperit al serviciilor secrete comuniste.

Nascut in 1941, Teodor Melescanu a terminat Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti, in 1964. A facut cursuri postuniversitare de relatii internationale la Universitatea Bucuresti, timp de doi ani, intre 1964-1966. Dupa care a fost imediat cooptat in diplomatie, intre 1966 si 1970, fiind atasat diplomatic la Directia Juridica a Tratatelor din MAE. In aceasta perioada, mai precis intre 1967 si 1968, a facut cursuri postuniversitare la Universitatea din Geneva, Elvetia. Timp de trei ani (1967-1970) a urmat Institutul de Inalte Studii Internationale din Geneva.

Discursul lui Teodor Melescanu la sedinta solemna comuna a Senatului si Camerei Deputatilor consacrata celebrarii a 30 de ani de la Revolutia din 1989

Acum trei decenii regimul comunist la nivel european s-a prabusit. Sfarsitul istoriei a fost amanat si o noua etapa care oferea oportunitati si speranta pentru toti cetatenii romani si cei europeni a inceput. A fost o cotitura radicala pentru Europa Centrala si de Est, care a construit o imagine total noua si diferita intregului continent prin schimbarea rapida a arhitecturii politice si institutionale a societatilor.

De aceea, ceremonia solemna de astazi simbolizeaza datoria noastra constienta si sincera prin care aducem si un omagiu tuturor celor care au luptat pentru libertate si care au pus piatra de temelie pentru dezvoltarea si consolidarea democratiei romanesti.

In Romania, spre deosebire de alte state din Europa Centrala si de Est, chiar daca prabusirea regimului comunist s-a produs de o maniera brusca si violenta, construirea unui nou sistem politic deschis, atasat valorilor occidentale a fost imbratisat rapid de toti romanii.

Cu totii am fost uniti de dorinta de a rupe legatura cu trecutul si de a vedea sfarsitul comunismului. Am pretuit, mai mult decat orice, ideea de libertate, de egalitate de sanse si de prosperitate si am dorit sa construim o societate democratica cu o economie de piata libera. Daca la inceput aceasta viziune purta in ea intreaga promisiune si speranta a cetatenilor, acum reprezinta modul lor de gandire, de viata si de actiune.

La 30 de ani de la caderea comunismului in Europa de Est si cu precadere in Romania putem observa ca impactul pe care democratia l-a avut asupra societatilor noastre greu incercate se manifesta. Imbratisarea valorilor democratice de catre tara noastra a venit in mod natural, chiar daca presupunea provocari multiple, dificile si, de cele mai multe ori, imprevizibile.

Tranzitia catre democratie a fost cu atat mai mult accelerata de dorinta Romaniei de a se reconecta cu Europa. Pentru mentalul colectiv ideea de democratie coincide cu identitatea europeana si euroatlantica. De aceea, in ultimele trei decenii toate eforturile noastre nationale au fost directionate catre aderarea la NATO in 2004, integrarea in Uniune Europeana in 2007 si exercitarea cu mare succes a primei Presedintii Romane la Consiliul Uniunii Europene. Aceste obiective majore pe care am reusit sa le indeplinim au dat noi valente procesului de democratizare, europenizarea si a practicii libertatii, respectarii dreptului omului ca valori fundamentale care au stat la baza modernizarii.

Aceasta sedinta solemna comuna care ne reuneste pe noi toti astazi reprezinta si un moment important in care trebuie sa reflectam impreuna asupra starii de fapt a societatii romanesti la 30 de ani de la Revolutia din decembrie 1989 si incotro se indreapta.

Dar este si un moment de introspectie, de evaluare a rolului si obiectivelor noastre pe termen lung, un moment in care se simte nevoia unei colaborari indeaproape intre clasa politica, societatea civila si cetateni, pentru a gandi viitorul Romaniei.

Ceea ce am reusit sa construim in acesti 30 de la caderea regimului comunist se bazeaza pe adoptarea unor valori fundamentale evidente, deja naturalizate de societatea noastra, dar care trebuie revitalizate si aparate in mod permanent. Cu totii avem privilegiul libertatii, dar in acelasi timp avem si responsabilitatea respectarii valorilor democratice. Trebuie sa privim cu mai multa responsabilitate rolul pe care noi, politicienii, il avem in modernizarea arhitecturii institutionale, precum si cu mai multa intelepciune lupta politica, astfel incat sa fie respectate intru totul limitele legale si constitutionale si, nu in ultimul rand sa privim misiunea noastra cu increderea ca putem propune o viziune pentru dezvoltarea unei societati romanesti mai puternice, mai aproape de cetateni si cu un rol bine definit in structurile europene si euroatlantice din care face parte.

Mai mult despre:


Comentarii: