Rezolutia din PE s-a adoptat, vot masiv de condamnare a „violentei Jandarmeriei”. Regimul Dragnea, un regim anti-justitie

politica

Parlamentul European a adoptat miercuri rezolutia privind statul de drept din Romania, in care este condamnata interventia „violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018” si se recomanda autoritatilor „sa se opuna masurilor care ar duce la dezincriminarea coruptiei in randul functionarilor de stat si sa aplice strategia nationala anticoruptie”. In favoarea rezolutiei au votat peste 473 de europarlamentari, in timp ce doar 151 au fost impotriva. 40 de europarlamentari s-au abtinut.

La textul original al rezolutiei au fost adoptate si cateva amendamente.

Textul complet al Rezolutiei fara amendamente:

Parlamentul European,

– avand in vedere tratatele UE, in special articolele 2, 3, 4, 6 si 7 din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE),

– avand in vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

– avand in vedere Conventia europeana a drepturilor omului (CEDO),

– avand in vedere Constitutia Romaniei,

– avand in vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014, intitulata „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” [COM(2014)0158],

– avand in vedere dezbaterea pe care a organizat-o la 2 februarie 2017 cu privire la democratia si justitia in Romania;

– avand in vedere dezbaterea pe care a organizat-o la 7 februarie 2018 cu privire la amenintarile pe care le prezinta pentru statul de drept reforma justitiei din Romania;

– avand in vedere dezbaterea organizata la 3 octombrie 2018 cu privire la statul de drept in Romania;

– avand in vedere schimbul de opinii din 1 octombrie 2018 din Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans,

– avand in vedere audierea organizata in martie 2017 de catre Comisia pentru libertati civile, justitie si afaceri interne cu privire la situatia democratiei si justitiei in Romania,

– avand in vedere declaratia comuna din 24 ianuarie 2018 a Presedintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, si a prim-vicepresedintelui Frans Timmermans cu privire la cele mai recente evolutii din Romania,

– avand in vedere avizul Comisiei de la Venetia din 16 martie 2018 referitor la proiectul de lege nr. 140/2017 din Romania privind modificarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,

– avand in vedere avizul Comisiei de la Venetia din 20 octombrie 2018 referitor la modificarea legii nr. 303/2004 din Romania privind statutul judecatorilor si procurorilor, a legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

– avand in vedere avizul Comisiei de la Venetia din 20 octombrie 2018 referitor la modificarea Codului Penal si a Codului de procedura penala din Romania, aceste acte afectand, de asemenea, legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara,

– avand in vedere raportul ad-hoc din 11 aprilie 2018 privind Romania, intocmit de Grupul de state impotriva coruptiei al Consiliului Europei (GRECO),

– avand in vedere Raportul Comisiei din 15 noiembrie 2017 intocmit in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare privind progresele inregistrate de Romania,

– avand in vedre adoptarea de catre Parlamentul Romaniei in decembrie 2017 a trei legi de reformare a sistemului judiciar, si anume legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; avand in vedere adoptarea amendamentelor la Codul Penal in iunie 2018 si la Codul de procedura penala in iulie 2018,

– avand in vedere Rezolutia 2226/2018 si Recomandarea 2134/2018 ale Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (PACE),

– avand in vedere decizia Curtii Constitutionale din Romania din 20 octombrie 2018 prin care aceasta a declarat neconstitutionale 64 dintre cele 96 de modificari aduse Codului de procedura penala; avand in vedere declaratia Curtii Constitutionale din 25 octombrie 2018 privind faptul ca 30 dintre modificarile aduse Codului Penal sunt incompatibile cu Constitutia;

– avand in vedere protestele in masa ce au avut loc repetat din ianuarie 2017 impotriva coruptiei si pentru statul de drept, inclusiv protestul masiv „Diaspora acasa” din 10 august 2018 de la Bucuresti, ce s-a soldat cu sute de persoane ranite care au avut nevoie de tratament medical in urma interventiei violente a politiei;

– avand in vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul sau de procedura,

A. intrucat Uniunea Europeana se intemeiaza pe valori precum respectarea demnitatii umane, a libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor, si intrucat aceste valori sunt comune statelor membre, intr-o societate in care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, toleranta, justitia, solidaritatea si egalitatea intre femei si barbati (articolul 2 din TUE);

B. intrucat articolul 6 alineatul (3) din TUE confirma ca drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO si care rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii;

C. intrucat UE functioneaza pe baza prezumtiei de incredere reciproca conform careia statele membre respecta democratia, statul de drept si drepturile fundamentale, consacrate in CEDO si in Carta drepturilor fundamentale;

D. intrucat independenta sistemului judiciar este consacrata la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale si la articolul 6 din CEDO si reprezinta o conditie esentiala a principiului democratic al separarii puterilor;

E. intrucat, in raportul sau privind Romania din aprilie 2018, Grupul de state impotriva coruptiei al Consiliului Europei (GRECO) a exprimat ingrijorari serioase cu privire la anumite aspecte ale legilor privind statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii, legi adoptate de Parlamentul Romaniei, precum si cu privire la proiectele de modificare a legislatiei penale; intrucat GRECO pune sub semnul intrebarii procesul legislativ, exprima temeri cu privire la independenta judiciara si lasa sa se inteleaga ca ar fi avut loc o incalcare implicita a standardelor in materie de combatere a coruptiei;

F. intrucat, in avizul sau nr. 924/2018 din 20 octombrie 2018, care s-a limitat la „anumite aspecte ale proiectelor, deosebit de controversate”, Comisia de la Venetia a observat in concluzie ca, „desi li s-au adus o serie de imbunatatiri binevenite in urma criticilor si a mai multor decizii ale Curtii Constitutionale, (…) cele trei proiecte de lege contin aspecte importante care (…) ar putea conduce la exercitarea de presiuni asupra judecatorilor si procurorilor si ar putea, in cele din urma, sa submineze independenta sistemului judiciar si a membrilor acestuia, iar impreuna cu mecanismul de pensionare anticipata, i-ar putea submina eficienta si calitatea, ceea ce ar putea afecta negativ lupta impotriva coruptiei”, considerand ca este posibil ca aceste aspecte „sa submineze increderea publica in sistemul judiciar”(1);

G. intrucat, in avizul sau nr. 930/2018 din 20 octombrie 2018, Comisia de la Venetia a constatat ca „este necesar si oportun ca Parlamentul Romaniei sa intreprinda o reforma a codurilor din domeniul penal pentru a pune in aplicare deciziile Curtii Constitutionale si directivele in materie ale UE” si ca multe dintre modificari „vor afecta grav eficacitatea sistemului de justitie penala din Romania in combaterea diferitelor forme de infractionalitate, inclusiv infractiuni legate de coruptie, infractiuni de violenta si criminalitatea organizata”(2);

H. intrucat, in avizul sau nr. 914/2018 din 16 martie 2018, Comisia de la Venetia a salutat faptul ca, „in cadrul reuniunilor de la Bucuresti, initiatorii proiectului de lege si-au manifestat disponibilitatea de a modifica proiectul de lege in mai multe aspecte” si a invitat autoritatile din Romania sa aiba in vedere recomandarile sale principale, si anume faptul ca „noile cerinte privind raportarea si publicarea prevazute de proiectul de lege, inclusiv sanctiunea de suspendare a activitatii si dizolvare in caz de nerespectare, sunt in mod evident inutile si disproportionate si ar trebui abrogate” si ca publicarea o data la sase luni a rapoartelor financiare detaliate si indicarea surselor de venit, indiferent de marimea acestuia, impreuna cu sanctiunea de desfiintare, vor avea ca efect „intimidarea societatii civile” si vor veni in conflict cu „libertatea de asociere si dreptul la respectarea vietii private”(3);

I. intrucat Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a invitat Romania sa respinga proiectele de legi inaintate recent, prin care ONG-urilor li se impun noi obligatii de raportare financiara, sa le modifice in conformitate cu recomandarile Comisiei de la Venetia si ale Biroului pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE/ODIHR) si sa le supuna unei largi consultari publice inainte de adoptare(4);

J. intrucat, la 19 iulie 2018, Comisia a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu privire la faptul ca Romania nu a transpus in dreptul intern cea de-a patra Directiva privind combaterea spalarii banilor; intrucat, la 24 octombrie 2018, Parlamentul Romaniei a adoptat „proiectul de lege privind combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului” dupa o repetare indoielnica a votului;

K. intrucat exista o dezbatere continua cu privire la rolul Serviciului Roman de Informatii (SRI) si pretinsa lui ingerinta in activitatea sistemului judiciar din Romania, fiind aduse in discutie posibila amploare si modalitatile acestei ingerinte; intrucat, in avizul sau din 20 octombrie 2018, Comisia de la Venetia a constatat ca „este necesara o revizuire amanuntita a normelor juridice privind controlul serviciilor de informatii”(5);

L. intrucat, in mai 2016, a fost lansata o petitie de revizuire a Constitutiei din Romania pentru a se limita definitia familiei la casatoria dintre un barbat si o femeie; intrucat numeroase grupuri de aparare a drepturilor omului si-au exprimat preocuparea cu privire la faptul ca aceasta propunere ar putea incalca standardele internationale in materie de drepturi ale omului si ar putea duce la cresterea discriminarii homofobe in Romania; intrucat parlamentul a aprobat aceasta revizuire cu o majoritate de doua treimi; intrucat la referendumul organizat pe aceasta tema nu s-a inregistrat pragul minim necesar de 30% din alegatori;

M. intrucat Romania se plaseaza pe locul 25 din cele 28 de state membre in ceea ce priveste legislatia, discursul de incitare la ura si discriminarea impotriva persoanelor LGBTI, potrivit Analizei anuale din 2018 a situatiei drepturilor omului in cazul persoanelor LGBTI in Europa, publicata de Regiunea Europa a Asociatiei Internationale a Lesbienelor si Homosexualilor (ILGA-Europa);

N. intrucat Uniunea Europeana si-a asumat angajamentul de a respecta libertatea si pluralismul mass-mediei, precum si dreptul la informare si la libertatea de exprimare, consacrat la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale si la articolul 10 din CEDO; intrucat rolul mass-mediei de supraveghere publica este esential pentru garantarea acestor drepturi si pentru protectia tuturor celorlalte drepturi fundamentale;

O. intrucat organizatia Reporteri Fara Frontiere a atras atentia asupra incercarilor de a transforma mass-media din Romania in instrumente de propaganda politica si si-a exprimat ingrijorarea cu privire la cenzura politica din mass-media(6);

P. intrucat articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale stipuleaza ca orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire pasnica si la libertatea de asociere la toate nivelurile, in special in domeniile politic, sindical si civic;

Q. intrucat relatarile interventiei violente a politiei romane in timpul protestelor din 10 august 2018 au trezit preocupari serioase cu privire la proportionalitatea utilizarii fortei si la incalcarea drepturilor fundamentale ale protestatarilor, fapt ce a dus la declansarea unor anchete, aflate inca in curs, de catre autoritatile romane de aplicare a legii;

R. intrucat coruptia reprezinta in continuare o problema in UE; intrucat caracterul si amploarea coruptiei poate sa varieze de la un stat membru la altul, insa acest fenomen prejudiciaza UE in ansamblu, precum si economia si societatea europeana si ingreuneaza dezvoltarea economica, submineaza democratia si aduce prejudicii statului de drept;

S. intrucat Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) a fost revocat din functie la 9 iulie 2018, in pofida avizului Consiliului Superior al Magistraturii, in urma unei decizii a Curtii Constitutionale care a limitat prerogativele Presedintelui; intrucat Comisia de la Venetia a declarat, dimpotriva, in avizul sau din 20 octombrie 2018, ca ar fi important „sa se intareasca independenta procurorilor si sa se mentina si sa se consolideze rolul unor institutii precum Presedintia si CSM, capabile sa echilibreze influenta ministrului justitiei”(7); intrucat la 15 octombrie 2018 Guvernul Romaniei a adoptat o ordonanta de urgenta; intrucat, in urma intrarii in vigoare a ordonantei, pana in prezent au fost revocati din functie 48 de procurori, ceea ce poate prejudicia un numar mare de anchete aflate in curs; intrucat, la 24 octombrie 2018, ministrul justitiei a cerut revocarea procurorului general, acuzandu-l de depasirea atributiilor sale,

1. subliniaza ca este de importanta fundamentala sa se asigure respectarea deplina a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE si sa se garanteze drepturile fundamentale prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislatiei judiciare si penale din Romania, indeosebi din cauza posibilitatii ca aceasta sa duca la subminarea structurala a independentei sistemului judiciar si a capacitatii acestuia de a combate eficient coruptia din Romania, precum si la slabirea statului de drept;

3. condamna interventia violenta si disproportionata a politiei in timpul protestelor de la Bucuresti din august 2018;

4. invita autoritatile romane sa instituie garantii prin care sa asigure o baza transparenta si legala pentru orice tip de cooperare institutionala si sa evite orice ingerinta care deregleaza mecanismele de verificare si de echilibrare; solicita intarirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informatii;

5. indeamna autoritatile din Romania sa se opuna masurilor care ar duce la dezincriminarea coruptiei in randul functionarilor de stat si sa aplice strategia nationala anticoruptie;

6. recomanda insistent sa se reconsidere legislatia privind finantarea, organizarea si functionarea ONG-urilor in ceea ce priveste potentialul acesteia de a intimida societatea civila si de a intra in conflict cu principiul libertatii de asociere si cu dreptul la viata privata; considera ca aceasta legislatie trebuie aliniata pe deplin la cadrul UE;

7. isi exprima profunda ingrijorare fata de restrictiile politice aplicate libertatii presei si fata de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea Romaniei in strainatate si ar reintroduce defaimarea in Codul Penal;

8. indeamna Parlamentul si Guvernul Romaniei sa puna in aplicare pe deplin toate recomandarile Comisiei Europene, ale GRECO si ale Comisiei de la Venetia si sa se abtina de la orice reforma care ar pune in pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenta sistemului judiciar; indeamna la purtarea unui dialog constant cu societatea civila si subliniaza ca trebuie abordate chestiunile mentionate mai sus pe baza unui proces transparent si incluziv; incurajeaza solicitarea din proprie initiativa a avizelor Comisiei de la Venetia cu privire la masurile legislative in cauza inainte de aprobarea lor definitiva;

9. solicita guvernului roman sa coopereze cu Comisia Europeana in conformitate cu principiul cooperarii loiale prevazut de tratat;

10. isi reitereaza regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea coruptiei si invita cu insistenta Comisia sa isi reia fara intarziere exercitiul anual de monitorizare a luptei impotriva coruptiei in toate statele membre; invita Comisia sa elaboreze un sistem de indicatori stricti si de criterii uniforme usor aplicabile, pentru a masura nivelul coruptiei din statele membre si pentru a evalua politicile anticoruptie ale acestora, in conformitate cu Rezolutia Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE(8);

11. sustine cu fermitate un proces regulat, sistematic si obiectiv de monitorizare si de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, in scopul protejarii valorilor de baza ale UE, si anume a democratiei, drepturilor fundamentale si statului de drept, proces care sa implice Consiliul, Comisia si Parlamentul, astfel cum s-a propus in Rezolutia Parlamentului din 25 octombrie 2016 continand recomandari adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democratie, statul de drept si drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF)(9); reitereaza faptul ca acest mecanism ar trebui sa cuprinda un raport anual cu recomandari specifice pentru fiecare tara(10);

12. invita Comisia, in calitatea sa de gardian al tratatelor, sa monitorizeze actiunile intreprinse de autoritatile romane pe baza recomandarilor, continuand sa ofere sprijin complet Romaniei in identificarea unor solutii adecvate;

13. incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta rezolutie Comisiei, Consiliului, guvernelor si parlamentelor statelor membre, precum si Presedintelui Romaniei.

Mai mult despre: ,


Comentarii: