Risc mare de avalanșă în masivele Făgăraș și Bucegi, precum și în Munții Țarcu-Godeanu

Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Sibiu a emis marți un buletin nivometeorologic care indică risc mare de avalanșă (4) în masivele Făgăraș și Bucegi, precum și în Munții Țarcu-Godeanu, la altitudini de peste 1.800 de metri.

În zona înaltă a Munților Făgăraș și Bucegi, stratul superior al zăpezii conține un depozit consistent de zăpadă proaspătă, acumulată în ultimele zile, cu grosimi cuprinse între 20 și 40 de centimetri, așezată peste un strat mai vechi, incomplet stabilizat. Meteorologii avertizează că în zilele următoare sunt prognozate ninsori care vor adăuga local încă 10-20 de centimetri și izolat chiar mai mult.

Vântul puternic din perioada recentă a transportat zăpada ușoară în zonele adăpostite, formând depozite compacte și numeroase plăci de vânt, în special în apropierea crestelor. În profunzime, pe versanți, este prezent un strat de cristale de tip cupă, cu aderență scăzută față de straturile superioare, ceea ce favorizează alunecarea cu ușurință a plăcilor de zăpadă.

Cancelarul german Friedrich Merz afirmă, fără echivoc: „Zilele regimului de la Teheran sunt numărate!”

Georgescu, încă un proces pierdut în justiție. Extremistul a cules date personale ale cetățenilor români în mod ilegal

La baza stratului de zăpadă, deasupra solului, se regăsește o crustă întărită. Specialiștii subliniază că stratul superior, cu rezistență scăzută, ar putea ajunge pe alocuri la 40-60 de centimetri, iar încălzirea ușoară generată de creșterea temperaturilor va duce la umezirea și îngreunarea zăpezii, amplificând instabilitatea.

Pe pantele înclinate, riscul de avalanșe medii și mari este catalogat ca fiind mare (4), atât pentru declanșări spontane, cât și, mai ales, la suprasarcini, precum trecerea turiștilor, schiorilor sau drumeților, se arată în comunicatul Salvamont.

Sub altitudinea de 1.800 de metri, în Făgăraș și Bucegi, stratul de zăpadă rămâne consistent, local de peste 30-40 de centimetri, iar încălzirea trecătoare și precipitațiile lichide pot favoriza curgeri sau avalanșe medii, izolat chiar mari, în special în intervalul 1.500-1.800 de metri, risc evaluat ca fiind însemnat (3).

În Munții Țarcu-Godeanu, la peste 1.800 de metri, ninsorile recente au adăugat un strat de 25-45 de centimetri de zăpadă proaspătă, depus peste un strat vechi de cristale tip cupă, mai ales pe versanții nordici. Zăpada a fost transportată de vânt în depozite compacte, iar plăcile de vânt formate în apropierea crestelor au atins, pe anumite areale, grosimi considerabile.

Deasupra solului este prezent un strat întărit, favorizând, la rândul său, alunecarea straturilor superioare. Pe pantele înclinate, sunt posibile avalanșe medii și mari, declanșate spontan, pe fondul încălzirii, dar și la suprasarcini, risc evaluat ca fiind mare (4).

Sub 1.800 de metri, în aceeași grupă montană, stratul de zăpadă depășește local 25-35 de centimetri, fiind posibile curgeri sau avalanșe mici și medii, la altitudini de 1.500-1.800 de metri, risc evaluat ca fiind însemnat (3).

În Carpații Orientali, riscul este evaluat ca fiind însemnat (3) la peste 1.800 de metri, unde stratul de zăpadă a crescut în ultimele zile cu 20-25 de centimetri, izolat chiar mai mult. Vântul a transportat zăpada pe văile adăpostite, formând depozite compacte, iar în zona înaltă s-au format noi plăci de vânt.

Avalanșele medii și izolat mari pot fi declanșate mai ales la suprasarcini, iar încălzirea va facilita curgerile spontane pe pantele mai înclinate. Sub 1.800 de metri, stratul a crescut cu 10-20 de centimetri, fiind posibile curgeri sau avalanșe mici, izolat medii, pe pante abrupte, risc amplificat la supraîncărcări, risc evaluat ca fiind moderat (2).

În Munții Parâng-Șureanu, la peste 1.800 de metri, sunt prognozate ninsori însemnate cantitativ, care vor depune local 20 de centimetri, izolat chiar mai mult. Vântul a favorizat apariția plăcilor de vânt în apropierea crestelor, depuse peste cristale tip cupă, mai ales pe versanții nordici, unde aderența este scăzută.

În zonele adăpostite, depozitele de zăpadă sunt mai mari, iar deasupra solului se regăsește un strat întărit. Pe pantele înclinate, sunt posibile avalansșe medii, izolat mari, declanșate mai ales la suprasarcini, risc evaluat ca fiind însemnat (3).

Sub 1.800 de metri, în Parâng-Șureanu, temperaturile pozitive și precipitațiile lichide pot favoriza curgeri sau avalanșe mici și medii, la altitudini de 1.500-1.800 de metri, risc menținut la însemnat (3).

În Carpații Occidentali, riscul de avalanșă este catalogat ca fiind însemnat (3), după ce stratul de zăpadă a crescut local cu 30-40 de centimetri și va continua să crească în apropierea crestelor cu 10-20 de centimetri.

Încălzirea va favoriza umezirea stratului superior, apariția curgerilor spontane și alunecarea plăcilor de vânt formate la altitudine, mai ales la suprasarcini, se arată în comunicat.

Stratul de zăpadă măsura, la 5 ianuarie 2026, ora 14, în platformele stațiilor meteo:

Carpații Meridionali: 154 cm la Vârful Omu, 88 cm la Bâlea-Lac, 47 cm la Sinaia, 28 cm la Păltiniș, 26 cm la Predeal, 38 cm la Fundata, 36 cm la Cuntu, 18 cm la Parâng, 14 cm la Voineasa, 39 cm la Țarcu, 28 cm la Păltiniș, 26 cm la Predeal.

Carpații Orientali: 47 cm la Călimani, 47 cm la Lăcăuți, 47 cm la Bucin, 25 cm la Iezer-Rodnei, 23 cm la Ceahlău, 22 cm la Penteleu, 17 cm la Poiana Stampei, 17 cm la Poiana Stampei.

Carpații Occidentali: 56 cm la Băișoara, 48 cm la Stâna de Vale, 46 cm la Semenic, 45 cm la Roșia Montană, 12 cm la Vlădeasa 1.800.

Vremea va fi în intervalul următor predominant închisă, cu ninsori extinse în toate grupele montane, lapoviță sau ploaie sub 1.500 de metri, iar vântul va prezenta intensificări de 40-50 km/h, temporar 50-70 km/h la creste, cu rafale ce pot atinge 80 km/h în Meridionali și Carpații de Curbură.

Temperaturi estimate:

Peste 1.800 m: minime între -6 și -2 grade, maxime între -3 și 1 grad.

Sub 1.800 m: minime între -3 și 0 grade, maxime între -1 și 4 grade.