România ar putea adopta moneda euro în 2032. Dragoș Pîslaru explică ce trebuie să se întâmple înainte de renunțarea la leu

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Ulterior, România ar trebui să petreacă cel puțin doi ani în mecanismul european de monitorizare care precedă adoptarea euro. Oficialul consideră că reducerea deficitului, controlul datoriei publice, un plan coerent de dezvoltare și stabilitatea politică trebuie să meargă în aceeași direcție pentru ca obiectivul să devină realist.

Dragoș Pîslaru indică anul 2032 pentru intrarea în zona euro

România este obligată, prin statutul de membru al Uniunii Europene, să adopte la un moment dat moneda euro, însă acest lucru se poate întâmpla numai după îndeplinirea criteriilor de convergență.

Italia ar putea relua producția de energie nucleară până în 2035

Pofta de dulce nu apare întâmplător. Ce încearcă organismul să ne transmită

Dragoș Pîslaru a vorbit despre un nou orizont pentru realizarea acestui obiectiv. În opinia sa, anul 2032 ar putea deveni o țintă importantă, cu condiția ca România să reușească în următorii ani să își rezolve dezechilibrele economice.

„Trecerea la euro poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor. Discutăm aici de deficit bugetar, discutăm de datorie publică, lucruri care țin de această consolidare pe care noi o avem”, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Principala problemă pe care România trebuie să o rezolve este deficitul bugetar. Țara se află în procedură de deficit excesiv, iar pentru 2026 autoritățile au indicat o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB.

Pentru adoptarea euro, criteriile de convergență vizează nu doar finanțele publice, ci și stabilitatea prețurilor, cursul de schimb și ratele dobânzilor pe termen lung.

„Scopul este ca până în 2030 să ne punem finanțele în ordine”

Pîslaru consideră că următorii ani trebuie folosiți pentru consolidarea fiscal-bugetară, iar anul 2030 ar trebui să reprezinte momentul până la care România își corectează problemele majore din finanțele publice.

„Vă aduc aminte că scopul este ca până în 2030 să ne punem finanțele în ordine”, a declarat ministrul.

În paralel cu reducerea deficitului, România ar trebui să își stabilească o strategie economică pe termen lung.

Pîslaru vorbește despre necesitatea adoptării, pentru perioada 2028-2034, a unui plan coerent de dezvoltare.

„Aș vedea o posibilitate de a avea o armonizare între câteva obiective: consolidarea fiscal-bugetară, adoptarea pentru 2028-2034 a unui plan coerent de dezvoltare a țării, un fel de plan de țară făcut cu cap”, a explicat oficialul.

În această ecuație intră și stabilitatea politică. Schimbările frecvente de direcție sau abandonarea măsurilor economice ar putea compromite procesul, în condițiile în care aderarea la zona euro presupune respectarea criteriilor pe o perioadă mai lungă, nu doar atingerea lor temporară.

România trebuie să petreacă cel puțin doi ani în „anticamera” zonei euro

Un pas esențial înaintea adoptării monedei europene este participarea la Mecanismul Cursului de Schimb II – ERM II. În acest sistem, moneda națională trebuie să demonstreze stabilitate față de euro timp de cel puțin doi ani, fără tensiuni severe și fără devalorizarea cursului central din proprie inițiativă.

Pîslaru a descris această etapă drept o perioadă petrecută în „anticamera” zonei euro.

„Dacă ai o aliniere între zona de ajustare fiscal-bugetară, zona aceasta de plan de creștere, de dezvoltare și, bineînțeles, un lucru foarte important, așezarea de stabilitate politică pentru a putea într-adevăr să ai consecvență, România ar putea, să spunem, în 2030 plus 2, pentru că doi ani trebuie să stai în anticameră, oricum, e o perioadă de monitorizare, dacă vreți”, a declarat ministrul.

De aici rezultă și anul avansat de oficialul român.

„2032 ar putea să fie o țintă importantă pentru intrarea în zona euro”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Anul 2032 nu reprezintă, în acest moment, o dată garantată pentru trecerea la moneda europeană, ci un posibil obiectiv, dependent de evoluția economiei și de îndeplinirea criteriilor obligatorii.

România a mai stabilit termene pentru adoptarea euro

Discuția despre trecerea României la euro nu este nouă. De-a lungul anilor au fost avansate mai multe termene, însă acestea au fost amânate pe fondul neîndeplinirii criteriilor economice.

Unul dintre principalele obstacole rămâne deficitul bugetar. În 2025, România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar autoritățile europene au cerut continuarea consolidării fiscale.

Pentru 2026, ținta anunțată de Ministerul Finanțelor este în jurul nivelului de 6% din PIB, ceea ce ar reprezenta o reducere importantă, dar ar menține deficitul peste reperul de 3% prevăzut de criteriul fiscal pentru adoptarea euro.

În scenariul prezentat acum de Dragoș Pîslaru, perioada până în 2030 ar trebui folosită pentru corectarea acestor dezechilibre și construirea unei strategii de dezvoltare pe termen lung. Ulterior ar urma etapa de cel puțin doi ani în ERM II.

Astfel, anul 2032 este prezentat drept un scenariu posibil, nu drept un calendar deja aprobat. Pentru ca România să renunțe efectiv la leu, reducerea deficitului și controlul datoriei publice vor trebui însoțite de stabilitate economică, monetară și politică și de îndeplinirea tuturor criteriilor europene de convergență.