Premierul Ilie Bolojan a declarat că România nu poate exclude intrarea într-o recesiune tehnică pe termen scurt, ca efect al corecțiilor bugetare necesare pentru echilibrarea finanțelor publice.
„Nu ştiu dacă vom avea recesiune sau nu, dar avem o certitudine: nu există nicio ţară în care s-au luat măsuri de corecţie a deficitelor bugetare care să nu aibă un efect de contracţie economică”, a afirmat șeful Guvernului.
Potrivit premierului, consumul exagerat din ultimii ani a depășit posibilitățile reale ale economiei românești. „Ani de zile am stat pe consum. Noi nu mai putem consuma decât ceea ce ne putem permite”, a subliniat Bolojan la Digi24.
El a explicat că o eventuală recesiune pe termen scurt ar fi doar o consecință a ajustărilor, dar efectele negative ar trebui să fie temporare și să fie urmate de creșterea exporturilor, reducerea importurilor și scăderea ratei inflației.
Datele Institutului Național de Statistică confirmă tendința: în noiembrie 2025, România a înregistrat cel mai mare declin al consumului de la pandemia de COVID-19, după majorarea TVA. Scăderea cererii interne reflectă dificultățile cetățenilor de a se adapta la noile măsuri fiscale și la presiunea asupra bugetelor personale.
Premierul a explicat că Guvernul a anulat numeroase excepții fiscale introduse în trecut, care au redus veniturile autorităților locale. „Am creat foarte multe excepţii, și practic o bună parte dintre cetăţenii noştri nu plăteau taxe şi impozite locale”, a spus Bolojan. Printre acestea se numără persoane cu dizabilități sau proprietari de imobile vechi, nereabilitate.
El a mai atras atenția că unele autorități locale au majorat impozitele pe autovehicule mult peste limita stabilită de Guvern, ceea ce a generat nemulțumiri. Totodată, legislația nu permite reducerea retroactivă a acestor taxe, ceea ce a amplificat tensiunile la nivel local.
Premierul a menționat că anul 2026 va fi unul de tranziție, iar nivelul impozitelor locale va rămâne apropiat de cel actual, în timp ce Guvernul va căuta soluții pentru echilibrarea bugetelor și asigurarea investițiilor.
„Trebuie să știe toți românii că în România veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal. Restul depinde de transferuri de la bugetul central și fonduri europene. Acest lucru nu mai putea continua și trebuia să luăm măsuri”, a explicat Bolojan.
Șeful Guvernului a subliniat că orice propunere de reducere a taxelor sau impozitelor trebuie să fie însoțită de soluții bugetare clare, altfel măsurile riscă să adâncească dezechilibrele financiare. „Tot ce se propune s-ar putea face, cu o singură condiție: de unde găsim bani ca să acoperim aceste reduceri, altfel ne întoarcem de unde am plecat”, a conchis Boloja