Adaugă ca sursă preferată pe Google
Profesorul universitar Radu Carp ironizează existența unui institut de cercetare în domeniul inteligenței artificiale, aflat în subordinea Academiei Române și înființat în 1994, cu angajați, conducere și finanțare publică. Documentele consultate arată că instituția derulează proiecte europene și NATO, a dezvoltat instrumente pentru limba română și are modele experimentale de inteligență artificială, dar a fost vizată și de un audit al Curții de Conturi care a identificat nereguli privind banii, salariile și administrarea patrimoniului. Între timp, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale de către companii.
Cuprins
Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a comentat sarcastic existența Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu”, sugerând că rezultatele instituției ar trebui raportate la performanțele marilor companii tehnologice internaționale.
„Am aflat astăzi că în România există, sub egida Academiei, un Institut pentru Cercetarea Inteligenței Artificiale. Cu angajați și buget. Înființat încă din 1994! Ce vizionar a fost Ion Iliescu!”, a scris Carp.
Profesorul și-a continuat mesajul făcând referire la fondatorul OpenAI, Sam Altman, la Elon Musk și la cele mai cunoscute aplicații de inteligență artificială.
„Sam Altman ar muri de invidie! Elon Musk ar renunța la toate proiectele dacă ar afla! ChatGPT? Gemini? DeepSeek? Claude? Grok? Dacă nu era acest institut, ar mai fi apărut toate acestea?”, a adăugat Radu Carp.
Cine a înființat institutul
Institutul există din 1994, iar Academia Română precizează că fondatorul său a fost academicianul Mihai Drăgănescu, președinte al Academiei între 1990 și 1994.
Într-un comunicat publicat cu ocazia aniversării a 30 de ani de activitate, Academia arată că instituția a fost creată de Mihai Drăgănescu și a devenit ulterior un centru de cercetare în domenii precum prelucrarea limbajului natural, învățarea automată și ingineria cognitivă. În 2001, institutul a câștigat o competiție pentru centre de excelență în știința și tehnologia informației, iar în 2002 a primit dreptul de a organiza doctorate.
De altfel, CV-ul academicianului Dan Tufiș, unul dintre actualii directori onorifici, indică faptul că structura apărea inițial drept Centru de Inteligență Artificială al Academiei Române. Tufiș menționează că a fost director adjunct al centrului între 1994 și 1998, director între 1998 și 2002, iar din 2002 apare ca director al Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială.
Cine conduce institutul și câte persoane apar pe lista de personal
Directorul institutului este profesorul Paul-Andrei Păun, iar funcția de director adjunct este ocupată de Verginica Barbu Mititelu. Instituția are și doi directori onorifici: academicienii Gheorghe Tecuci și Dan Ioan Tufiș.
Pagina oficială dedicată personalului enumeră 21 de persoane asociate unor funcții active, printre care cercetători științifici, asistenți de cercetare, contabil-șef, economist, referent pentru achiziții publice, inginer de sistem și ajutor de programator. Pe aceeași listă apar separat cinci persoane pensionate și doi foști angajați.
Ce salarii apar în documentele publice
Un document oficial privind salarizarea personalului, datat 30 septembrie 2024, indică 21 de poziții, unele ocupate cu jumătate sau un sfert de normă. Însumate, acestea reprezintă echivalentul a 16,25 norme întregi.
La acel moment, salariul de bază brut al directorului era de 14.389 de lei, iar cel al directorului adjunct ajungea la 13.460 de lei. Contabilul-șef figura cu un salariu de bază de 9.283 de lei.
Pentru un cercetător științific de gradul II, angajat cu normă întreagă, documentul consemnează un salariu de bază de 9.585 de lei, iar salariile unor cercetători de gradul III, tot cu normă întreagă, erau cuprinse între 6.245 și 6.646 de lei.
Suma salariilor de bază brute înscrise în acel tabel este de 131.495 de lei pe lună, fără a include toate indemnizațiile și celelalte drepturi salariale.
Ce a găsit Curtea de Conturi
Institutul a fost verificat în cadrul unui audit de conformitate inclus în sinteza Curții de Conturi aferentă anului 2020, publicată în 2022.
Auditorii au identificat bunuri achiziționate în valoare de 68.000 de lei pentru care nu existau documentele necesare care să certifice intrarea acestora în gestiunea institutului.
De asemenea, au constatat că obiecte de inventar în valoare de 165.000 de lei au fost scoase din patrimoniu fără documente justificative, precum bonuri de consum, procese-verbale de casare sau acte de predare către firme specializate.
Curtea de Conturi a mai arătat că, în perioada 2018-2020, institutul nu a solicitat recuperarea unor indemnizații pentru concedii medicale în valoare totală de 70.000 de lei, deși acestea ar fi trebuit suportate din fondurile de asigurări de sănătate.
Alte constatări au vizat acordarea necuvenită a unor drepturi salariale de 6.000 de lei, probleme în fundamentarea bugetelor din perioada 2017-2020, evidența contractelor de finanțare și nereținerea unor impozite aferente voucherelor de vacanță.
Unele dintre abateri au fost remediate chiar în timpul controlului. Pentru celelalte, Curtea a recomandat recuperarea sumelor, clarificarea situației bunurilor și îmbunătățirea evidențelor financiar-contabile.
Ce rezultate concrete există
Unul dintre principalele proiecte ale institutului este CoRoLa, un corpus de referință al limbii române contemporane, realizat împreună cu Institutul de Informatică Teoretică din Iași.
Potrivit Academiei Române, corpusul conține aproximativ un miliard de cuvinte și 300 de ore de înregistrări vocale. Materialele provin din 17 domenii și includ texte literare, articole de presă, lucrări științifice și alte tipuri de conținut.
Aceste date pot fi utilizate pentru dezvoltarea unor sisteme de traducere automată, recunoaștere vocală și aplicații bazate pe procesarea limbii române.
Institutul pune la dispoziție și platforma RELATE, care oferă instrumente pentru analiza textelor, identificarea unor nume și instituții, recunoașterea vorbirii și accesul la resurse lingvistice românești.
Totodată, cercetătorii au publicat două modele experimentale pentru limba română bazate pe modelul Llama 3.2 al companiei Meta și adaptate cu date din corpusul CoRoLa.
Modelele au aproximativ un miliard de parametri, însă autorii precizează că sunt destinate cercetării și că este posibil să nu fie adecvate utilizării în producție. Nu sunt prezentate drept produse comerciale comparabile cu ChatGPT, Gemini sau Claude.
România, ultima în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale
Datele Eurostat arată însă că existența unui institut specializat de peste trei decenii nu se reflectă într-un nivel ridicat de utilizare a inteligenței artificiale în economia românească.
În 2025, numai 5,2% dintre companiile din România cu cel puțin zece angajați utilizau tehnologii de inteligență artificială, cel mai mic procent din Uniunea Europeană.
Media europeană era de 20%, de aproape patru ori mai mare. Danemarca ocupa primul loc, cu 42%, urmată de Finlanda, cu 37,8%, și Suedia, cu 35%.
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează, înainte ca președintele Nicușor Dan să desemneze un nou candidat pentru conducerea Guvernului, că România riscă să piardă încrederea finanțatorilor dacă viitorul Executiv abandonează reformele și revine la stimularea consumului prin împrumuturi. Liderul PNL susține că următorul premier trebuie să fie pregătit să ia măsuri nepopulare și să plece din […]
Prima zi a noului an școlar a început cu un incident grav în județul Timiș. Șoferul unui microbuz care transporta 14 elevi către școală a fost prins băut la volan, luni, 7 septembrie 2026. Bărbatul a fost oprit de polițiști pe raza orașului Gătaia, iar aparatul etilotest a indicat 0,35 mg/l alcool pur în aerul […]
Aproximativ 2.000 de produse susceptibile a fi contrafăcute, cu o valoare totală estimată la 1,8 milioane de lei, au fost descoperite de polițiștii de frontieră constănțeni în urma mai multor controale. Marfa purta însemnele unor branduri cunoscute și era transportată în două autocare, un microbuz și un ansamblu rutier. Produsele au fost ridicate pentru expertizare, […]
România va trece prin schimbări importante de temperatură în următoarele două săptămâni. În primele zile, vremea se va încălzi, iar în vestul țării temperaturile vor ajunge din nou la pragul caniculei, cu maxime medii de 33-34 de grade Celsius. Ulterior, un val de aer mai rece va determina o scădere semnificativă a temperaturilor, în timp […]
Fostul ministru PSD al Muncii Petre-Florin Manole, judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, fostul premier Victor Ponta și omul de afaceri Gruia Stoica figurează pe lista pasagerilor unui avion privat care ar fi plecat pe 8 iulie 2026 de pe Aeroportul Băneasa către insula grecească Mykonos, potrivit unor date obținute de NewsCenter.ro. În document apar 13 […]
