România a participat fără un stand național oficial la târgul internațional Wine Paris 2026, după ce procedurile de organizare au fost demarate cu întârziere, iar licitația pentru amenajarea spațiului nu a atras niciun ofertant, potrivit informațiilor din sectorul vitivinicol.
Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), instituția responsabilă de organizarea participării, a lansat procedura de achiziție pentru amenajarea standului cu doar două zile înainte de deschiderea evenimentului, desfășurat în perioada 9-11 februarie. În lipsa unei firme organizatoare, participarea instituțională nu a mai putut fi realizată.
În aceste condiții, zece crame românești au decis să participe pe cont propriu, suportând integral costurile din fonduri proprii, pentru a nu pierde întâlnirile stabilite anterior cu parteneri externi și pentru a limita impactul asupra exporturilor.
„Costurile de participare la Wine Paris au fost suportate în întregime de către cele 10 crame participante, din cash-ul propriu disponibil. În jur de 10.000 de euro a cheltuit fiecare cramă pentru a ne putea expune vinurile și a ne întâlni cu clienții cu care deja conveniserăm cu săptămâni înainte. Niciun leu din bani publici nu a fost plătit de ARICE pentru acest târg”, a declarat Gabriel Roceanu, director general al Cramei Oprișor, citat de newscenter.ro.
Potrivit acestuia, producătorii au fost nevoiți să organizeze în mai puțin de 48 de ore logistica minimă necesară, inclusiv transportul mostrelor și asigurarea mobilierului și echipamentelor de bază.
Președintele ARICE, Daniel Constantin, a calificat situația drept „regretabilă”.
„Reprezentarea de la Paris s-a făcut numai prin eforturile a 10 producători din cei 16 care se înscriseseră inițial. De apreciat că au cheltuit resurse proprii”, a declarat acesta.
Oficialul a recunoscut că procedurile ar fi trebuit demarate din timp pentru a respecta termenele legale ale achizițiilor publice. Potrivit informațiilor din sector, planul anual de participare la târguri pentru producătorii de vinuri fusese transmis către ARICE încă din iunie 2025.
Daniel Constantin a mai precizat că întârzierea procedurilor a pus în pericol participarea la mai multe târguri organizate la începutul anului și a anunțat revizuirea proceselor interne.
„Se lucrează la proceduri de transparentizare, digitalizare, informare și stabilirea unor termene mai mari pentru a avea eficiență și pentru a fi reprezentați cu mândrie în plan extern”, a afirmat președintele agenției.
Producătorii au explicat că absența totală a României ar fi afectat semnificativ imaginea industriei vitivinicole.
„Absența totală a expozanților din România ar fi distrus iremediabil imaginea industriei. Am ales un compromis, pe bani proprii, pentru a salva ceva din reputația producției de vin din România”, a spus Gabriel Roceanu.
Standul a fost realizat într-o formă minimală, în condițiile în care asamblarea oficială a spațiilor expoziționale începuse încă din 5 februarie, iar procedura ARICE a fost finalizată abia pe 6 februarie, fără ofertanți.
Situația a fost semnalată public de jurnalistul Cezar Ioan, fondatorul platformei vinul.ro, care a criticat modul de organizare și a citat participanți la târg nemulțumiți de nivelul prezentării României.
La rândul său, președintele ARICE a respins informațiile privind existența unor datorii legate de participarea la Wine Paris și a precizat că pentru 2026 agenția a solicitat fonduri de aproximativ 150 de milioane de lei pentru participarea la 95 de târguri internaționale, în cadrul Programului de Promovare a Exportului.
În schimb, Republica Moldova a avut o prezență organizată și coerentă la târgul internațional Wine Paris 2026, cu un stand național construit în jurul brandului „Wine of Moldova”, evidențiind o strategie integrată de promovare pe piețele externe, potrivit informațiilor din sectorul vitivinicol.
Standul moldovenesc s-a remarcat printr-o identitate vizuală unitară, cu iluminare distinctivă, elemente grafice vizibile de la distanță și o prezentare coerentă a producătorilor, sub același concept de brand de țară.
Spațiul expozițional a inclus zone dedicate degustărilor, precum și sesiuni de tip masterclass, menite să prezinte specificul vinurilor moldovenești și să faciliteze contactul direct cu importatori și distribuitori. Conceptul a fost orientat către promovarea unei imagini consolidate a sectorului vitivinicol, printr-un mesaj comun și o prezentare coordonată a producătorilor participanți.