România încearcă să se alinieze altar țări care interzic accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale. Un proiect de lege în acest sens a fost depus în Parlament

Un proiect de lege pentru protecţia minorilor împotriva riscurilor utilizării rețelelor sociale depus în Parlament prevede ca adolescenții sub 15 ani să nu mai aibă conturi pe rețelele sociale, iar conturile deja existente sub această limită de vârstă să fie suspendate. De asemenea, telefonul ar urma să fie interzis în timpul programului școlar.
Furnizorii de servicii de rețele sociale vor fi obligați să refuze crearea de conturi pentru persoanele cu vârsta sub 15 ani, potrivit edupedu.

Sistemele de verificare a vârstei vor cădea în sarcina Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Trump o elogiază pe Giorgia Meloni în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu: „Își dedică mereu eforturile pentru a ajuta, este o lideră remarcabilă”

La 12 ani de la dispariția zborului MH370, Malaysia anunță că noile operațiuni de căutare s-au încheiat fără a descoperi rezultate

„Sistemele prevăzute la alin.(1) nu pot conduce la crearea de baze de date biometrice şi nu pot fi utilizate în scop de profilare, fiind supuse strict regulilor prevăzute de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal”, mai precizează proiectul.

Interzicerea telefoanelor în școli și educație digitală inclusă în curriculum

În plus, proiectul propune „interzicerea utilizării telefoanelor mobile în unităţile de învăţământ preuniversitar în timpul programului şcolar, cu excepțiile stabilite prin regulamentul intern, cu respectarea interesului superior al copilului şi a nevoilor educaționale speciale”.

În prezent, legea Educației prevede că folosirea telefonului mobil este interzisă pe perioada desfășurării cursurilor din învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

Proiectul mai propune ca Ministerul Educației să introducă în curricula şcolară obligatorie programe privind riscurile psihologice ale utilizării mediului digital; funcţionarea algoritmilor şi impactul acestora; protecţia sănătăţii mintale în mediul online.

Obligațiile furnizorilor

Proiectul prevede că furnizorii de servicii de rețele sociale au obligația de a preveni şi de a elimina conţinuturile care promovează sau glorifică suicidul ori automutilarea, încurajează violenţa extremă, exploatează vulnerabilitatea psihologică a minorilor.

În plus, furnizorii trebui să instituie mecanisme de raportare prioritară a conţinutului cu risc extrem, care se soluţionează în termen de maximum 24 de ore atunci când este implicat un minor.
Exemple de măsuri propuse în alte țări

Proiectul depus la Parlament precizează că are ca obiectiv „primordial protejarea interesului superior al copilului, prevenirea riscurilor grave şi responsabilizarea furnizorilor de servicii de reţele sociale”.

În acest sens inițiatorii aduc drept argument „studii ştiințifice, rapoarte ale instituțiilor europene, precum şi anchete parlamentare recente evidenţiază o creştere alarmantă a fenomenelor de anxietate, depresie, automutilare, suicid, dependenţă digitală, cyberbullying şi expunere la conținuturi nocive sau manipulative”.

Exemplul altor țări

Prima interdicție din lume privind accesul tinerilor sub 16 ani pe rețele sociale a intrat în vigoare de pe 10 decembrie 2025, în Australia.

Franţa
Prin Legea nr.2023-566 privind majoritatea digitală, Franța a stabilit vârsta minimă de 15 ani pentru accesul la rețelele sociale, obligaţia furnizorilor de a obţine consimţământul verificabil al părinţilor pentru minorii sub acest prag și sancţiuni semnificative pentru platformele care nu implementează mecanisme eficiente de verificare a vârstei. Curtea Constituţională franceză a reținut că protecţia sănătăţii mintale a minorilor justifică restrângeri proporţionale ale libertății de exprimare în mediul digital.

Germania
Germania aplică încă din 2003 Jugendmedienschutz-Staatsvertrag (JMStV), care impune clasificarea conținutului online în funcţie de vârstă, obligă platformele să limiteze accesul minorilor la conţinut nociv și permite sancţiuni administrative severe pentru nerespectare. Modelul german pune accent pe responsabilitatea furnizorilor, nu pe culpabilizarea utilizatorilor minori.

Italia
Italia a adoptat măsuri consolidate prin Codul pentru protecţia minorilor în mediul digital, incluzând mecanisme stricte de verificare a vârstei, intervenția autorității de protecție a datelor (Garante per la protezione dei dati personali) și recunoaşterea explicită a dependenţei digitale ca risc pentru sănătatea copilului.

Spania
Prin Carta drepturilor digitale, Spania a introdus conceptul de drept al copilului la protecţie împotriva manipulării algoritmice și obligația statului de a integra educația digitală în sistemul de învăţământ obligatoriu.

Autorități pro și contra

Discuția privind interdicția minorilor la conturi de rețele sociale a ajuns în atenția autorităților din România după ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne, Raed Arafat a cerut public parlamentarilor să inițieze o lege „care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că interzicerea sau limitarea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale„nu este soluţia”. „Şi eu sunt pentru o atitudine mai echilibrată, nu atât de abruptă”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete, într-un interviu pentru Antena 3.