Romania se va imprumuta tot mai scump in trimestrele urmatoare. Explicatiile economistului-sef al Bancii Transilvania

pagina verde

Economisul-sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, estimeaza, intr-o analiza publicata vineri, ca ratele de dobanda la titlurile de stat se vor majora in trimestrele urmatoare, pe fondul impulsului monetar din SUA si provocarilor din sfera finantelor publice in Romania.

„Curba randamentelor (n.r. – ratele de dobanda la titlurile de stat, pe piata secundara, pe toate scadentele) din Romania a resimtit climatul macro-financiar extern si stirile interne in aceasta saptamana. Se observa majorarea generalizata a costurilor de finantare, in divergenta fata de pietele internationale, pe fondul preocuparilor privind finantele publice, in contextul dinamicii PIB sub nivelul din constructia bugetara”, explica Radulescu, citat de Mediafax.

Institutul National de Statistica a anuntat marti o crestere a Produsului Intern Brut al Romaniei de 4% in primul semestru al acestui an fata de perioada similara a anului trecut, de 4,1% in trimestrul al doilea fata de aceeasi perioada a anului trecut si de 1,4% fata trimestrul precedent. Guvernul Romaniei si-a construit rectificarea bugetara pe o crestere a economiei de 5,5%.

„Preocuparile privind executia bugetara in acest an, in contextul unei evolutii a economiei sub ritmul previzionat de administratie, au condus la cresterea ratei de dobanda la 10 ani cu 2,7% la 4,805% in aceasta saptamana (plus 11,4% de la inceputul anului). Spread-ul de dobanda s-a majorat cu 4,6%, la 1,60 puncte procentuale”, a calculat Radulescu.

Saptamana aceasta, Ministerul Finantelor s-a imprumutat cu 90,7 milioane de lei prin titluri scadente in octombrie 2021 si cu 106,9 milioane de lei prin obligatiuni cu scadenta septembrie 2031 la costuri medii anuale de 4,25%, respectiv 5,20%.

Saptamana viitoare, Ministerul Finantelor a programat doua licitatii cu titluri de stat, scadente in aprilie 2024 (460 de milioane de lei) si martie 2022 (345 de milioane de lei).

„In SUA, indicatorii macroeconomici comunicati recent au consemnat evolutii mixte, care confirma faza de maturitate a ciclului economic post-criza. Pe de o parte, climatul de afaceri din sfera companiilor mici s-a imbunatatit in iulie (indicatorul NFIB a crescut in convergenta spre maximele istorice). De asemenea, productivitatea muncii a accelerat in trimestrul II (ritm anualizat de 2,9%). Totodata, dinamica lunara a vanzarilor din comertul cu amanuntul a accelerat la 0,5% in iulie”, explica Andrei Radulescu.

In plus, autorizatiile de construire si lucrarile demarate de constructii de case noi au revenit pe crestere in iulie, in SUA, iar climatul pozitiv din piata fortei de munca s-a consolidat – solicitarile de ajutor de somaj s-au redus cu 39.000, la 1,7 milioane la inceput de august.

In schimb, increderea constructorilor de case a scazut in august (spre minimul din septembrie), iar ritmul de crestere din industrie s-a temperat in iulie (+0,1% luna/luna). „Aceste evolutii coroborate cu reluarea negocierilor comerciale SUA-China si cu evolutiile din pietele internationale de materii prime au condus la scaderea ratei de dobanda la titlurile de stat pe 10 ani cu 0,8% la 2,85% (avans cu 18,5% in 2018)”, sustine economistul-sef al BT.

PIB-ul zonei euro a scazut in trimestrul al doilea, cu 2,2%, fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform Eurostat, iar industria a scazut cu un ritm lunar de 0,7% in iunie, dinamica an/an indicand o reducere de 2,5%.

„De asemenea, excedentul comercial cu bunuri s-a ajustat cu 2,9% an/an in S1, pe fondul cresterii importurilor cu 3,8% an/an (ritm superior dinamicii exporturilor, de 3,1% an/an). Pe de alta parte, increderea investitorilor din Germania a crescut in august (indicatorul ZEW la maximul din mai), evolutie care exprima continuarea ciclului investitional pe termen scurt”, reaminteste Radulescu.

In fine, inflatia zonei euro a urcat usor, de la 2% an/an in iunie la 2,1% an/an in iulie (maximul dupa cel din decembrie 2012).

„Evolutiile de mai sus coroborate cu cele din piata americana au determinat declinul ratei de dobanda la titlurile de stat germane la 10 ani cu 7,5% la 0,297% (scadere cu 30,4% in 2018)”, conchide Andrei Radulescu.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre: ,

Comentarii: