Romania se confrunta cu o situate ingrijoratoare in ceea ce priveste dependenta de ajutoarele sociale.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii pentru adevarul.ro, in 2024, 259.418 persoane au beneficiat de venitul minim de incluziune, un ajutor financiar menit sa asigure un trai minimal pentru cei aflati in dificultate.
Acest program, care a inlocuit ajutorul social si alocatia pentru sustinerea familiei, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2024.
Cu toate acestea, 14.855 de beneficiari au refuzat sa respecte obligatiile prevazute de lege, cum ar fi prestarea de ore in folosul comunitatii sau inscrierea la agentiile pentru ocuparea fortei de munca, pierzand astfel dreptul la acest ajutor.
Conform legislatiei in vigoare, beneficiarii apti de munca trebuie sa participe lunar la lucrari de interes local si sa se inregistreze la agentiile pentru ocuparea fortei de munca.
„Legislatia prevede clar ca refuzul de a respecta aceste cerinte duce la pierderea ajutorului. In 2024, 14.855 de beneficiari au ramas fara venit minim de incluziune pentru ca au refuzat sa munceasca sau sa isi caute un loc de munca,” au declarat reprezentantii Ministerului Muncii.
Anul trecut, cei mai multi beneficiari ai venitului minim de incluziune s-au inregistrat in judetele: Dolj: 15.310 beneficiari, Bacau: 12.820 beneficiari, Buzau: 11.643 beneficiari, Suceava: 11.537 beneficiari si Teleorman: 11.292 beneficiari.
La nivel local, comuna Ramnicelu (judetul Buzau) a avut cel mai mare numar de beneficiari, 876 persoane, reprezentand aproape 20% din populatia localitatii.
De la 1 martie 2024, venitul minim de incluziune a fost stabilit la: 346 lei pentru o persoana singura, 504 lei pentru o persoana singura cu varsta peste 65 de ani, 879 lei pentru o familie cu copii.
Desi suma este mult sub salariul minim pe economie, in anumite zone rurale acest sprijin reprezinta o sursa vitala de venit.
Sociologul Robert Santa a explicat ca exista mai multi factori care influenteaza refuzul de a lucra:
„Este posibil ca unii dintre beneficiari sa aiba surse informale de venit, precum banii trimisi de rudele care muncesc in strainatate.
De asemenea, in unele zone, oamenii considera ca venitul minim de incluziune este suficient pentru a supravietui, chiar daca nu le asigura un standard de viata decent. Lipsa locurilor de munca atractive sau a unor politici active de integrare contribuie si ele la aceasta situatie.”
Pentru a preveni abuzurile, alte state au implementat masuri stricte. In Germania, beneficiarii ajutoarelor sociale sunt obligati sa accepte locuri de munca oferite de stat sau risca sa piarda sprijinul financiar.
In Ungaria, venitul minim garantat este conditionat de prestarea de munca in folosul comunitatii.
„Romania ar putea invata din aceste exemple pentru a transforma venitul minim de incluziune intr-un program mai eficient, care sa incurajeze reintegrarea pe piata muncii,” a adaugat sociologul.