România trece testul de transparență fiscală al SUA. Doar 73 dintre cele 140 de guverne și entități evaluate au îndeplinit standardul minim

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Raportul american a evaluat 139 de guverne și o entitate desemnate de Congresul SUA. Dintre acestea, numai 73 au îndeplinit cerințele minime de transparență fiscală, în timp ce 67 nu au atins standardul stabilit de Washington. România apare în prima categorie.

Evaluarea nu măsoară însă dimensiunea deficitului bugetar, nivelul datoriei publice sau cât de performantă este politica fiscală a unei țări. Testul urmărește în principal dacă publicul are acces la informații esențiale despre buget, venituri, cheltuieli, datorii și modul în care sunt administrate resursele statului. Cerințele minime sunt definite de Congresul american prin raportare la publicarea documentelor bugetare și a altor informații financiare relevante.

Câtă cofeină este prea multă și când începe inima să resimtă efectele

ICE își schimbă tactica. Operațiunile rapide care îi sperie pe imigranții din New Jersey

Nazare: Transparența contribuie la încrederea piețelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că rezultatul este important inclusiv pentru percepția investitorilor asupra României.

„Evaluarea realizată de Departamentul de Stat al SUA confirmă importanța transparenței fiscale pentru consolidarea încrederii în piețe și pentru o gestionare responsabilă a finanțelor publice. Transparența nu este doar o cerință procedurală, ci este un element obligatoriu pentru o guvernare responsabilă”, a declarat Nazare.

Ministrul a afirmat că România trebuie să mențină accesul publicului la date clare privind modul în care sunt administrate finanțele statului.

„România trebuie să continue să mențină un nivel ridicat de deschidere, asigurând accesul public la date clare și corecte privind gestionarea resurselor financiare ale țării”, a spus ministrul Finanțelor.

Ce verifică Departamentul de Stat

Fiscal Transparency Report este întocmit anual în baza unui mandat al Congresului SUA și urmărește dacă principalele documente bugetare ale guvernelor evaluate sunt publice, suficient de complete și, în linii generale, credibile.

Departamentul de Stat arată că transparența fiscală permite cetățenilor să vadă cum sunt cheltuite veniturile și taxele colectate de stat și reprezintă o componentă importantă a managementului financiar public.

Raportul este utilizat și din perspectiva mediului economic. Departamentul de Stat afirmă că îmbunătățirea managementului finanțelor publice și a transparenței contribuie la condiții de concurență mai bune pentru companiile americane care operează în străinătate.

Criterii mai stricte în raportul din 2026

Departamentul de Stat a modificat și consolidat metodologia pentru ediția din acest an.

Printre aspectele suplimentare analizate se află transparența în privința împrumuturilor suverane acordate altor state, inclusiv publicarea termenilor și condițiilor contractelor, a obligațiilor asumate de debitor și a eventualelor active oferite drept garanție.

Miza este prevenirea contractării unor împrumuturi în condiții dezavantajoase și posibilitatea ca publicul, investitorii și instituțiile internaționale să cunoască obligațiile reale asumate de un stat.

Departamentul de Stat consideră că publicarea informațiilor privind datoria guvernamentală este importantă inclusiv pentru limitarea corupției, a spălării banilor, a finanțării terorismului și a practicilor neloiale care pot distorsiona piețele internaționale.

România apare constant în rapoartele americane privind transparența fiscală

România a fost inclusă și în edițiile precedente ale Fiscal Transparency Report, Departamentul de Stat evaluând anual țările desemnate de Congres după criterii comparabile privind accesul public la informațiile financiare ale statului. România figurează, de asemenea, în rapoartele din 2024 și 2025.

Ministerul Finanțelor afirmă că rezultatul din 2026 confirmă menținerea accesului public la informațiile bugetare și a cadrului de transparență privind gestionarea resurselor publice.

Raportul american a fost realizat de Departamentul de Stat în consultare cu alte agenții federale și pe baza informațiilor provenite de la ambasade și consulate ale SUA, instituții guvernamentale, organizații internaționale și organizații ale societății civile.