”România va deveni jucător global în industria metalelor și materialelor critice”, anunță ministrul Energiei. Resurse noi identificate în perimetrul minier Bihor Sud

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a reiterat luni ambiția României de a deveni un „jucător global” în industria metalelor și materialelor critice, subliniind necesitatea dezvoltării unui lanț integrat de la extracție la rafinare și utilizare industrială, pentru a reduce pierderile generate de exportul de materii prime neprelucrate.

„România pierde foarte mult pentru că nu închidem circuitul integral de exploatare, export pentru rafinare și apoi import pentru producție”, a declarat Ivan la Antena 3 CNN.

Prima rafinărie de cupru, estimată la 300 de milioane de euro

Ministrul a arătat că, în prezent, minereul de cupru extras în România, cu o puritate de 3–5%, este exportat pentru rafinare în Turcia sau în alte state, după care este reimportat la o puritate de aproximativ 98% pentru fabricarea de cabluri și componente industriale.

China a fost depășită. Germania devine al patrulea cel mai mare exportator de arme

Încă un blocaj, PSD respinge propunerea USR pentru Avocatul Poporului: ”Să vină cu o altă propunere”

„Cu doar 300 de milioane de euro putem construi prima rafinărie de cupru din România, care să deservească atât România, cât și statele vecine”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, industria românească de cablaje auto și industriale importă în prezent cantități importante de cupru din India, China sau Turcia, deși o mare parte din materie primă provine din minereu extras în România.

Trei proiecte strategice validate de Comisia Europeană

Bogdan Ivan a precizat că România a solicitat Comisiei Europene includerea în programul european privind materialele critice, care vizează exploatarea, rafinarea și utilizarea celor 32 de materiale strategice identificate la nivelul Uniunii. În urma negocierilor, trei proiecte din România au fost declarate de interes strategic pentru UE.

„La Băița, în județul Bihor, este un proiect de aproximativ 200 de milioane de euro. Al doilea vizează cuprul din Hunedoara, iar al treilea este la Baia de Fier, în Gorj, unde avem grafit din care se poate obține grafen, folosit pentru baterii, cipuri și microconductori. România a obținut în aprilie o victorie importantă pentru aceste trei proiecte, ceea ce înseamnă că suntem deja în avangardă și pregătiți să dezvoltăm întreg lanțul integrat, extracție, rafinare și producție”, a spus ministrul.

Parteneriate cu companii din SUA și Canada

Ministrul a anunțat că Guvernul a semnat un acord preliminar cu o companie minieră din Statele Unite care deține licențe pentru exploatarea unor zăcăminte rare din Groenlanda.

„Până la jumătatea lunii aprilie vom clarifica materialele procesate în România, condițiile și finanțările, iar Guvernul va aproba memorandum-ul pentru realizarea primului proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior. Compania are deja contracte cu mari producători din industria aerospațială din SUA”, a adăugat Ivan.

Proiectele implică parteneri din SUA și Canada, precum și compania de stat Salrom, care pregătește investiții în exploatarea grafitului și producția de grafen. În Hunedoara, proiectul de cupru este dezvoltat de o companie privată cu acționariat românesc, împreună cu Cuprumin.

„Odată ce România va avea rafinăria de materiale rare, companiile care astăzi produc componente aerospațiale la mii de kilometri distanță se vor gândi să deschidă, de exemplu, în Brașov sau Sibiu, unități de producție. Astfel, România devine jucător global, având resurse, talente și know-how în industria materialelor critice”, a afirmat ministrul.

Resurse noi identificate și reluarea exploatării grafitului

În perimetrul minier Bihor Sud au fost identificate resurse critice precum uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc. Potrivit reprezentanților companiei LEM Resources, exploatarea ar putea deveni posibilă până la finalul deceniului, zăcămintele aflându-se în prezent în faza de explorare și reevaluare a rezervelor.

La Baia de Fier, în județul Gorj, România deține cel mai mare sit de grafit din Europa, exploatarea fiind oprită în urmă cu aproximativ 35 de ani. Recent, printr-o hotărâre de Guvern, a fost aprobată reluarea activității, proiectul fiind inclus pe lista celor trei inițiative declarate strategice de Comisia Europeană.