Potrivit acestuia, energia produsă în exces în timpul zilei este exportată la prețuri reduse, inclusiv în Bulgaria, iar seara, când consumul crește și producția internă scade, este importată la prețuri de până la șapte ori mai mari.
Burduja afirmă că diferența este explicată de investițiile realizate de Bulgaria în baterii de stocare, în timp ce România a alocat fonduri mult mai mici prin PNRR.
Într-o postare publicată luni pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Energiei în guvernul Ciolacu a explicat că dezechilibrul dintre producția și consumul de energie din România conduce la exporturi ieftine în timpul zilei și la importuri costisitoare în orele de vârf.
„La prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de șapte ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
Potrivit acestuia, numai în luna aprilie România ar fi încasat aproximativ 5 milioane de euro din energia exportată către Bulgaria, dar ar fi plătit ulterior aproximativ 33 de milioane de euro pentru importurile de energie.
Fostul ministru susține că una dintre cauzele principale este diferența de investiții în sistemele de stocare a energiei. El afirmă că Bulgaria a alocat aproximativ 600 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru dezvoltarea capacităților de stocare în baterii, în timp ce România a prevăzut doar 80 de milioane de euro pentru astfel de investiții.
„Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a afirmat Burduja.
Acesta a adăugat că, la preluarea mandatului de ministru al Energiei în 2023, România dispunea de doar 14 MWh capacitate de stocare și că în perioada următoare au fost demarate sau finalizate mai multe proiecte în acest domeniu.
Sebastian Burduja susține că România a rămas în urmă în competiția regională privind dezvoltarea infrastructurii energetice, însă apreciază că investițiile aflate în derulare vor reduce acest decalaj.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut”, a declarat fostul ministru, făcând referire și la proiectele privind hidrocentralele, exploatarea gazelor din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și noile capacități de stocare.
Tema a fost comentată luni seară și de ministrul Economiei, Irineu Darău, care a afirmat că problema nu este una recentă și că putea fi abordată de guvernele din ultimii ani.
„Guvernele României puteau planifica și rezolva această problemă în ultimii 10-15 ani. Nu s-a întâmplat. Nu se poate ca un guvern, la întâlnirea cu o criză, să fie responsabil de toate nefăcutele din ultimii mulți ani de guvernare”, a declarat Darău la B1 TV.
Ministrul a adăugat că fostele guverne poartă o parte din responsabilitate pentru lipsa investițiilor în infrastructura energetică și a criticat PSD pentru că, în opinia sa, comentează din opoziție probleme acumulate în perioada în care s-a aflat la guvernare.