Noul mecanism este posibil după intrarea în vigoare a Acordului de securitate socială dintre România și SUA. Documentul aduce schimbări importante și pentru angajații detașați sau lucrătorii independenți, prin reguli menite să evite plata simultană a contribuțiilor sociale în cele două țări.
Acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii a intrat oficial în vigoare la 1 septembrie 2026, împreună cu aranjamentul administrativ necesar aplicării sale.
Una dintre cele mai importante prevederi se referă la posibilitatea totalizării perioadelor de asigurare realizate în cele două state.
Astfel, atunci când o persoană nu îndeplinește condițiile necesare pentru obținerea unei pensii folosind doar perioada în care a contribuit într-o singură țară, pot fi luate în considerare și perioadele de asigurare realizate în celălalt stat.
Acest lucru nu înseamnă însă că România va plăti pensie pentru anii lucrați în SUA sau invers. Fiecare stat stabilește și achită partea de pensie aferentă perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislații.
Casa Națională de Pensii Publice arată că noul cadru oferă o protecție mai bună persoanelor care sunt sau au fost asigurate în cele două țări, dar și membrilor de familie sau urmașilor acestora.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a vorbit joi despre efectele intrării în vigoare a acordului și despre importanța acestuia pentru românii care au desfășurat activități profesionale peste Atlantic.
„Am finalizat în primăvară, alături de echipa MAE și a Departamentului de Stat SUA, implementarea acordului și de la 1 septembrie, după zeci de ani de așteptare, românii și cetățenii americani știu că se pot baza pe parteneriatul dintre țările noastre și când au nevoie să le fie recunoscute drepturile, ca pensia sau activitățile PFA”, a transmis Oana Țoiu.
Potrivit ministrului interimar de Externe, măsura îi vizează atât pe românii plecați în Statele Unite înainte de 1989, cât și pe cei care au emigrat mai recent.
„Perioadele lucrate în România și în SUA se cumulează acum pentru deschiderea dreptului la pensie. Nicio lună de contribuție nu se mai pierde din cauza barierelor birocratice dintre state”, a mai explicat Oana Țoiu.
Acordul produce efecte și pentru cetățenii americani care au lucrat în România și care pot beneficia, în condițiile prevăzute de legislație, de același mecanism.
Pentru persoanele care locuiesc sau au reședința obișnuită în România, instituția responsabilă pentru aplicarea acordului este Casa Națională de Pensii Publice.
Cererile vor fi depuse la casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliul sau reședința solicitantului.
Românii care locuiesc în Statele Unite se vor adresa instituției americane competente, respectiv Administrației de Securitate Socială – Social Security Administration (SSA).
CNPP precizează că persoanele aflate în SUA care solicită drepturi din sistemul public de pensii din România vor utiliza formulare diferite în funcție de tipul prestației. Sunt prevăzute documente pentru pensia pentru limită de vârstă sau anticipată, pensia de urmaș și pensia de invaliditate.
Instituțiile din cele două state vor putea colabora pentru verificarea perioadelor de asigurare și transmiterea documentelor necesare stabilirii drepturilor.
Noile reguli nu se limitează la pensii. Acordul stabilește și care dintre cele două legislații de securitate socială se aplică unei persoane, tocmai pentru a evita situațiile în care aceasta ar trebui să achite simultan contribuții în România și în Statele Unite.
Prevederea este relevantă inclusiv pentru lucrătorii independenți și pentru angajații trimiși temporar să lucreze în cealaltă țară.
Oana Țoiu a subliniat că „lucrătorii independenți și specialiștii detașați sunt protejați de plata dublă a contribuțiilor sociale”, iar companiile din cele două state vor putea să își mobilizeze mai ușor angajații.
Acordul România-SUA a fost semnat la București pe 23 martie 2023 și a fost ratificat de partea română prin Legea nr. 3/2024. Procedurile necesare pentru aplicarea efectivă au continuat ulterior, iar intrarea sa în vigoare a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Pentru românii care au avut o carieră profesională împărțită între cele două țări, schimbarea permite astfel folosirea perioadelor de asigurare din ambele sisteme atunci când este necesară îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei.