Romanii s-au saturat sa sustina un stat super-umflat: 77% vor reducerea cheltuielilor cu institutiile, aproape jumatate cer reducerea personalului bugetar
Mai mult de trei sferturi (77%) dintre romani sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de functionare a statului, altele decat cele cu angajatii, conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, in perioada 26 – 30 mai, cu privire la diversele solutii de reducere a deficitului bugetar.
Conform studiului publicat pe site-ul inscop.ro, intrebati in ce masura ar fi de acord cu reducerea cheltuielilor de functionare a statului (altele decat cele cu angajatii), 58,4% dintre respondenti spun ca ar fi total de acord cu o astfel de masura, 18,8% ca ar fi oarecum de acord (in total, 77,1%), 5,2% oarecum impotriva, iar 13,7% total impotriva, iar 4% nu stiu sau nu raspund.
Sunt de acord cu reducerea cheltuielilor de functionare a statului in special votantii PNL si ai USR (aproximativ 90% dintre alegatorii acestor partide, dar si peste 65% dintre votantii PSD si AUR), barbatii, persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat, locuitorii din Bucuresti sau din urbanul mare si angajatii la stat.
Privitor la masura reducerii personalului din sectorul bugetar ca solutie de reducere a deficitului bugetar, 46,7% dintre romani spun ca ar fi total de acord, 20,7% oarecum de acord (in total, 67,3%), 7,8% oarecum impotriva, iar 21,3% total impotriva. Ponderea non-raspunsurilor este de 3.6%.
Sunt de acord cu reducerea personalului din sectorul bugetar in special votantii PNL si ai USR (aproximativ 80% dintre votantii acestor partide, dar si 68%, respectiv 63% dintre votantii PSD si ai AUR), barbatii, persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat, locuitorii din urbanul mare si angajatii la privat.
Cat priveste reducerea salariilor in sectorul bugetar, 29,9% dintre respondenti spun ca ar fi total de acord cu reducerea acestora, 18,5% ca ar fi oarecum de acord (in total, 48,4%), 12,5% oarecum impotriva, iar 35,1% total impotriva. Ponderea non-raspunsurilor este de 4,1%.
Sunt de acord cu reducerea salariilor in sectorul bugetar in special votantii USR si ai AUR, barbatii, persoanele cu varsta intre 30 si 44 de ani. Sunt impotriva unei astfel de masuri mai ales tinerii sub 30 de ani si angajatii la stat.
In privinta reducerii investitiilor, 15,4% dintre romani spun ca ar fi total de acord cu reducerea investitiilor, 11,5% ca ar fi oarecum de acord (in total, 26,8%), 13,3% oarecum impotriva, iar 54,5% total impotriva, 5,4% nu stiu sau nu raspund.
Sunt de acord cu reducerea investitiilor in proportii ceva mai mari decat media in special votantii AUR, persoanele cu educatie primara si locuitorii din rural. Sunt impotriva unei astfel de masuri mai ales votantii PNL, USR, PSD, persoanele cu educatie superioara, locuitorii din urban si angajatii la privat.
Dezacordul fata de cresterea taxelor pentru firme este puternic (aproximativ 70%) in randul tuturor categoriilor de populatie.
Doar 12,4% dintre cei chestionati spun ca ar fi total de acord cu majorarea taxelor pentru firme, 13% ca ar fi oarecum de acord (in total, 25,4%), 18,5% oarecum impotriva, iar 51,7% total impotriva. Ponderea non-raspunsurilor este de 4,4%.
‘Sprijinul populatiei pentru diverse masuri de reducere a deficitului bugetar variaza in functie de expunerea personala, de perceptia impactului direct asupra veniturilor proprii si de modul in care este inteles impactul asupra economiei. Reducerea cheltuielilor de functionare a statului, altele decat cele cu angajatii este masura cea mai populara, 77% dintre respondenti fiind de total de acord sau oarecum de acord cu aceasta masura’, a afirmat Remus Stefureac, directorul INSCOP Research.
Potrivit acestuia, reducerea personalului din sectorul bugetar intruneste acordul total sau partial a 67% dintre participantii la sondaj, iar reducerea salariilor in sectorul bugetar intruneste acordul a putin sub jumatate dintre respondenti (48%).
El a evidentiat ca opozitia cea mai puternica a populatiei se manifesta fata de reducerea investitiilor (doar aproximativ 27% sunt de acord cu aceasta masura), inteleasa probabil si ca o sursa de blocare a dezvoltarii economice, respectiv fata cresterea taxelor pentru firme (doar aproximativ 25% sunt de acord total sau partial cu aceasta masura).
‘Cresterea taxelor pentru firme este probabil interpretata atat ca o frana pentru economice, cat si ca o sursa de scadere a veniturilor si marire a preturilor, ceea ce ar avea un impact direct asupra unor parti largi din populatie’, a explicat Stefureac.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul esantionului simplu, stratificat fiind de 1.150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, varsta, ocupatie) pentru populatia neinstitutionalizata a Romaniei, cu varsta de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de ± 2.9%, la un grad de incredere de 95%.
