Afirmaţiile au fost făcute de Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament European din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, într-un interviu acordat agenţiei TASS. Fragmente din interviu au fost preluate şi traduse în limba română de Ambasada Rusiei la Bucureşti.
„România este deja implicată în acordarea de sprijin militar şi logistic direct regimului de la Kiev”, a declarat Pilipson.
Oficialul rus susţine că portul Giurgiuleşti, al cărui operator a fost achiziţionat de România, ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forţelor Armate ale Ucrainei”.
Pilipson a reamintit că prin portul Giurgiuleşti trece o parte importantă a comerţului exterior maritim al Republicii Moldova şi a făcut referire la declaraţiile de la Bucureşti potrivit cărora achiziţia operatorului portuar ar reprezenta un pas spre o mai mare integrare economică între România şi Republica Moldova.
Oficialul rus a invocat şi declaraţiile privind posibila utilizare a infrastructurii portuare în procesul de reconstrucţie a Ucrainei.
„Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambiţioase este o chestiune cu un viitor incert”, a afirmat reprezentantul MAE rus.
El a susţinut că sprijinul acordat de România Ucrainei „trezeşte îndoieli cu privire la adevăratele obiective ale utilizării portului Giurgiuleşti în perspectiva imediată”.
Pilipson nu a prezentat, în declaraţiile citate, dovezi concrete privind tipul de mărfuri militare care ar tranzita portul sau operaţiunile despre care susţine că ar fi destinate armatei ucrainene.
Iuri Pilipson a extins criticile şi asupra altor state membre NATO care sprijină Ucraina, între care Grecia.
„Atitudinea oficialilor de la Atena de a continua sprijinul acordat Kievului trezeşte un profund regret. Este important să înţelegem că complicitatea statelor membre NATO faţă de armata ucraineană apropie inexorabil alianţa de o confruntare directă cu Rusia”, a afirmat oficialul rus.
El a avertizat că, în opinia Moscovei, responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni statelor europene care continuă să susţină Ucraina.
„Este evident că responsabilitatea pentru evoluţia negativă a evenimentelor va reveni celor care, în Europa, pun în joc în mod iresponsabil soarta propriului popor”, a declarat Pilipson, potrivit TASS.
În acelaşi timp, reprezentantul MAE rus a salutat poziţiile unor politicieni europeni care pledează pentru reluarea dialogului cu Moscova.
Oficialul rus s-a referit şi la Republica Moldova, susţinând că majoritatea populaţiei de peste Prut nu doreşte unirea cu România.
Pilipson a afirmat că discuţiile despre o eventuală unire ar face parte dintr-o campanie de influenţare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susţineri tot mai mari pentru acest scenariu.
„În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârşitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum ştim, nu doreşte să renunţe nici la identitatea sa naţională, nici la statalitate”, a declarat oficialul rus.
El a invocat date ale recensământului din 2024 şi a susţinut că 76,7% dintre cetăţenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni, iar 8% români.
„Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creştere a numărului susţinătorilor unirii, la ultimul recensământ al populaţiei 76,7% dintre cetăţenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni şi doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”, a afirmat Pilipson.
Reprezentantul MAE rus a criticat şi Muntenegru pentru intenţia de a introduce vize pentru cetăţenii ruşi.
El a comparat această măsură cu „un foc tras în propriul picior”, susţinând că restricţiile vor afecta economia muntenegreană, în special sectorul turistic.
„În numele celebrei integrări europene, se aduce un prejudiciu suplimentar economiei proprii, care oricum nu este pe deplin stabilă. Consecinţele vor fi resimţite de mulţi cetăţeni ai Muntenegrului, întrucât sectorul turistic reprezintă una dintre principalele surse de venituri pentru bugetul acestei ţări balcanice”, a declarat Iuri Pilipson.