Rusia ar putea continua războiul din Ucraina pe toată durata anului, iar atacurile devin mai intense, potrivit experților

Războiul din Ucraina intră în al patrulea an fără semne clare de încetinire, iar experții avertizează că Rusia își poate menține efortul militar cel puțin până în 2026, în ciuda sancțiunilor și a pierderilor uriașe, relatează The Guardian.

Potrivit unui raport al unui grup de reflecție militar, Rusia poate finanța războiul împotriva Ucrainei pe tot parcursul anului 2026. Declarația a fost susținută de Bastian Giegerich, care a subliniat că există puține indicii că capacitatea Moscovei de a continua conflictul ar fi diminuată. Cheltuielile militare ale Rusiei au ajuns la cel puțin 186 de miliarde de dolari în 2025, reprezentând 7,3% din PIB, un procent mult mai mare decât cel al altor state.

Această strategie reflectă o decizie politică: prioritizarea războiului în detrimentul altor sectoare. Economia rusă dă semne de încetinire, dar investițiile în apărare rămân ridicate. Cheltuielile militare s-au dublat față de 2021, permițând achiziția de echipamente și recrutarea de personal pentru susținerea operațiunilor pe front. Astfel, chiar dacă sancțiunile economice au impact, ele nu au stopat capacitatea Moscovei de a lupta.

Șase pariori anonimi au mizat pe declanșarea războiului din Iran și au obținut câștiguri de peste un milion de dolari

NASA a finalizat reparațiile rachetei Artemis II și planifică lansarea pentru aprilie, în cadrul unei misiuni în care patru astronauți vor orbita Luna

Amenințarea rachetelor și dronelor: un risc pentru Europa

Conflictul nu se limitează la granițele Ucrainei. Moscova dezvoltă tehnologii militare care pot lovi ținte la mare distanță, inclusiv pe teritoriul european. Versiuni modernizate ale dronelor de atac au o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de kilometri, ceea ce extinde spectrul potențialelor atacuri asupra infrastructurii critice.

Bastian Giegerich a avertizat că această evoluție subliniază necesitatea consolidării apărării antirachetă și antidronă. În ultimul an, drone rusești au traversat granița cu Polonia, determinând închiderea aeroporturilor și activarea măsurilor de protecție civilă. Astfel de incidente arată că securitatea europeană este interconectată cu evoluțiile din Ucraina.

NATO a anunțat planuri de creștere a investițiilor în apărare, dar implementarea acestora va necesita timp. Statele europene trebuie să găsească un echilibru între cheltuielile militare și alte priorități sociale, ceea ce reprezintă o provocare politică semnificativă.

Recrutarea și pierderile: presiunea asupra armatei ruse

Rusia continuă să recruteze între 30.000 și 35.000 de soldați pe lună, însă pierderile de pe front rămân ridicate. Estimările occidentale indică pierderi lunare de aproape 40.000 de militari, ceea ce sugerează o presiune constantă asupra capacității de luptă. Dacă această tendință continuă, Moscova ar putea fi nevoită să ia decizii dificile privind mobilizarea suplimentară.

Experții consideră că și calitatea recruților este o problemă. Potrivit lui Nigel Gould Davies, recrutorii sunt nevoiți să accepte persoane cu pregătire redusă sau probleme de sănătate, ceea ce poate afecta eficiența armatei. Această realitate ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a efortului militar.

În trecut, mobilizarea forțată a generat nemulțumiri sociale. Dacă presiunea asupra resurselor umane va continua, Kremlinul ar putea ajunge la un „moment al adevărului”, în care opțiunile devin limitate. Deciziile viitoare vor influența nu doar războiul, ci și stabilitatea internă a Rusiei.

Impactul războiului asupra securității globale

Conflictul din Ucraina are implicații care depășesc granițele regionale. În timp ce discuțiile despre un posibil acord de încetare a focului continuă, realitatea de pe teren arată o intensificare a atacurilor. Infrastructura civilă este vizată, iar populația suportă consecințe umanitare grave.

Pentru Europa, această situație impune o reevaluare a politicilor de apărare. Dependența de sprijinul militar al Statelor Unite ale Americii rămâne un subiect sensibil. Liderii europeni au promis creșteri ale bugetelor de apărare, dar implementarea lor va necesita investiții semnificative și voință politică.

În același timp, dezvoltarea tehnologiilor de apărare devine esențială. Sistemele antirachetă și antidronă pot reduce riscurile, dar nu elimină complet amenințările. Securitatea depinde de cooperarea internațională și de capacitatea statelor de a se adapta la noile realități geopolitice.