Rusia incearca sa faca din Gagauzia o noua „Transnistrie”. Acelasi scenariu ca in anii ‘90

analize

Gagauzia

Ce se intampla acum in Gagauzia ne aminteste de evenimentele din stanga Nistrului din anii ’90. Liderii locali gagauzi, controlati de Ilan Sor, incearca sa diminueze dependenta Comratului de Chisinau si sa le-o ofere pe tava Rusiei. Aceasta se reflecta in cateva fumigene: permiterea exporturilor de produse agricole spre Rusia, utilizarea sistemului de plati diferit „Mir” si oferta de a reduce pretul gazelor exclusiv pentru locuitorii Gagauziei.

In plus, promisiunile de protectie venite din partea presedintelui rus Vladimir Putin, precum si vizitele frecvente la Moscova, dupa instructiuni, intreprinse de bascana Evghenia Gutul, fugarul Ilan Sor ori de alti lideri de partide si deputati, adauga greutate acestui scenariu. Asta ne aminteste de actiunile separatiste din Transnistria, care au escaladat intr-un razboi pe Nistru. Si atunci ne confruntam cu aceleasi actiuni ale razboiului hibrid.

Kremlinul continua sa promoveze scenariul similar celui din Transnistria

In contrast cu aceasta abordare, presedinta Maia Sandu si Guvernul de la Chisinau incearca sa abordeze nevoile Gagauziei printr-o politica de incluziune si de emancipare nationala, incercand sa se asigure ca dezvoltarea identitatii gagauze se realizeaza intr-un mod care respecta suveranitatea si integritatea Republicii Moldova. Eforturile Chisinaului se concentreaza pe promovarea limbii si culturii gagauze, intr-un cadru care evita rusificarea si sustine o integrare armonioasa in statul Republica Moldova. Despre aceasta a si fost vizita repetata a Maiei Sandu in regiune, ce poate fi interpretata ca o incercare de a consolida legaturile dintre Guvern si locuitorii din Gagauzia. Insa pentru gruparea Sor, controlata de Rusia, a fost inca un moment de dezinformare prin care sa arate „nesupunerea” fata de puterea centrala.

In plus, presa rusa pare sa alimenteze temeri si ingrijorari in Gagauzia, in special prin reinvierea temei unirii cu Romania. Gutul a jucat excelent aceasta carte a dezinformarii, amenintand cu un raspuns violent, care, iarasi, ne aduce aminte de conflictul transnistrean. Acest lucru poate fi interpretat ca o incercare de a intari sentimentul de separare si de a crea diviziuni in interiorul Republicii Moldova.

Recentele evolutii din Gagauzia par sa deschida calea spre un scenariu care aminteste de situatia din Transnistria de la inceputul anilor ‘90. Pe de o parte, exista o incercare vizibila de a lega economic si politic regiunea de Rusia, iar, pe de alta, un efort din partea Guvernului de a integra mai bine regiunea in arealul constitutional al tarii, promovand o identitate nationala gagauza distincta de influenta rusa.

Totodata, se subliniaza o incercare tot mai accentuata de realiniere economica si politica spre Federatia Rusa. Aceste manevre, orchestrate de actorii locali pro-rusi, sunt in directa contradictie cu politica pro-europeana a autoritatilor de la Chisinau. Asta accentueaza diviziunile interne si complica perspectivele de integrare europeana ale tarii.

Rusia incearca sa creeze o entitate economica separata in Gagauzia

Este interesant de observat ca, spre deosebire de regiunea transnistreana, care in ultimii ani a incercat sa-si diversifice economia, prin intensificarea comertului cu Uniunea Europeana, Gagauzia pare sa se orienteze decisiv spre Rusia, in momentul de fata, doar declarativ. Autorizarea importurilor de produse agricole gagauze de catre Rosselhoznadzor, autoritatea rusa de control, semnaleaza o miscare strategica pentru a consolida legaturile economice dintre Gagauzia si Rusia.

Acordul semnat intre bascana Gutul si Promsvyazbank, alaturi de aderarea la infrastructura financiara rusa alternativa la SWIFT, denumita „Mir”, indica o ancorare si mai profunda in sfera de influenta rusa. Aceste actiuni nu numai ca intaresc legaturile financiare si economice, dar creeaza o dependenta structurala care poate fi dificil de inversat pe termen mediu si lung. Asta desigur, daca s-ar si materializa. Cardurile „Mir” ar fi folosite mai degraba pentru a plati protestatarii si votantii Sor, pentru a vota impotriva la referendumul privind aderarea UE, care va fi organizat pe 20 octombrie.

Dar ce efect ar avea aceste complicatii din Gagauzia asupra integrarii europene a Moldovei? Strategia adoptata de Gagauzia, sub conducerea Evgheniei Gutul, este susceptibila sa complice semnificativ aspiratiile de integrare europeana. Prezenta unui separatism economic si politic activ poate servi drept pretext pentru intarzierea sau chiar blocarea proceselor de aderare, avand in vedere criteriile stricte ale UE privind stabilitatea politica si integritatea teritoriala a statelor candidate.

Gagauzia, cu o populatie majoritar vorbitoare de limba rusa si cu puternice legaturi cu Rusia, a fost intotdeauna un focar al influentei ruse in Moldova. Desi regiunea beneficiaza de un statut autonom din 1994, recentele activitati ale Rusiei sugereaza o incercare de a transforma aceasta zona intr-o noua regiune transnistreana, care este independenta nu doar din punct de vedere politic si social, ci si economic. Si la inceputul independentei tarii, cei cu viziuni separatiste faceau vizite regulate la Moscova, unde primeau instructiuni de destabilizare a democratiei, care si asa este una fragila.

Un alt element al strategiei rusesti este sprijinul acordat partidelor si politicienilor pro-rusi din regiune. Prin finantare directa sau prin campanii de dezinformare, Rusia se asigura ca liderii pro-rusi raman la putere sau castiga influenta semnificativa. Aceasta este o replica a modelului utilizat in regiunea transnistreana, unde Moscova a sustinut constant regimul separatist. Chestiune care a fost dezbatuta si la recentul forum de reintegrare, o initiativa productiva de a discuta solutionarea problemei transnistrene si care a adunat peste 100 de oficiali, experti locali si europeni.

Rusia pare sa exploateze si sa amplifice tensiunile etnice si politice interne din Moldova, folosind Gagauzia ca un exemplu de regiune care ar putea fi mai bine protejata sub aripa rusa decat sub cea a Guvernului pro-european de la Chisinau.

Replicarea scenariului transnistrean in Gagauzia ar avea consecinte grave pentru stabilitatea politica a Republicii Moldova. Dialogul continuu, sprijinul pentru dezvoltarea regiunii si integrarea europeana sunt esentiale pentru contracararea influentei rusesti si pentru a le oferi locuitorilor din Gagauzia o perspectiva de stabilitate.

Care este puterea Gagauziei?

In timp ce Gagauzia exploreaza posibilitatile de a-si extinde autonomia, este esential sa se recunoasca ca orice tentativa de a actiona ca un stat independent este complicata de realitatile juridice si politice. Republica Moldova, ca stat unitar, detine autoritatea finala asupra politicii externe si interne, iar orice miscare catre o separare efectiva ar avea implicatii profunde, atat pentru regiune, cat si pentru intreaga tara.

Politica Comratului este in mod inevitabil influentata de Guvernul central, care supervizeaza direct administrarea regiunii, dar stabileste si orientarile generale ale politicii externe si interne. Aceasta include relatiile diplomatice si comerciale cu alte natiuni, inclusiv cu Federatia Rusa. Orice initiativa locala care contravine directivelor nationale poate fi considerata neconstitutionala si, prin urmare, invalida.

Economic, Gagauzia este, de asemenea, strans legata de deciziile Guvernului. Republica Moldova, ca stat, controleaza legislatia fiscala, vamala si economica, ceea ce include si sanctiunile impuse asupra altor tari. Moldova a adoptat sanctiuni economice impotriva Rusiei, ceea ce complica orice forma de colaborare directa intre Gagauzia si Rusia, care ar putea sa incalce aceste sanctiuni.

In acest context, colaborarea legala intre firmele sau agricultorii gagauzi si partenerii rusi devine problematica. Orice astfel de colaborare trebuie sa respecte cadrul legal impus de Chisinau, care in prezent exclude anumite forme de comert si schimburi economice cu entitati rusesti. Aceasta se refera si la pretul gazelor. Orice livrare de gaze doar catre regiunea autonoma trebuie aprobata de Chisinau.

Prin urmare, in timp ce Gagauzia poate aspira la o independenta si poate incerca sa cultive relatii economice si politice preferentiale cu Rusia, realitatea constitutionala si politica a Republicii Moldova impune restrictii semnificative asupra a ceea ce poate face efectiv la nivel local.

Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md

Foto: Deposit Photos

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: