Rusia lansează noi dezinformări despre criza energetică din România și ironizează Ungaria

Adaugă ca sursă preferată pe Google

RIA Novosti l-a întrebat sarcastic pe premierul ungar Péter Magyar dacă investiţia în extinderea centralei nucleare de la Paks mai este „prea scumpă”, după ce mai multe reactoare au fost oprite din cauza căldurii extreme şi a scăderii nivelului Dunării.

„Domnule Magyar, ce părere aveţi acum? Este încă prea scump?”, este întrebarea cu care agenţia rusă şi-a încheiat articolul, făcând trimitere la criticile anterioare ale premierului ungar privind proiectul Paks II.

Spania amenință că ia măsuri proporționale împotriva Italiei dacă aceasta nu ridică controalele la frontieră

PNL cere ”consultări urgente” la Cotroceni după verdictul Moody’s: ”România are acum în faţă două scenarii”

Investiţia de mai multe miliarde de euro pentru extinderea centralei nucleare de la Paks a fost convenită cu Moscova în timpul mandatului fostului premier Viktor Orban.

Index: Un articol „neobişnuit de dur”

Publicaţia maghiară a descris materialul RIA Novosti drept un articol „neobişnuit de dur”, prin care agenţia Kremlinului încearcă să scoată în evidenţă riscurile generate de pierderea bruscă a unei părţi importante din producţia de electricitate a unei ţări.

Potrivit agenţiei ruse, „criza l-a trezit rapid pe recent alesul Péter Magyar”, al cărui guvern a declarat stare de urgenţă energetică după ce Centrala Nucleară MVM Paks a fost nevoită să oprească mai multe reactoare.

RIA Novosti a relatat, citându-l pe premierul ungar, că nivelul Dunării a coborât până la o valoare nemaiînregistrată din 1944. Oprirea unităţilor de la Paks ar fi dus la pierderea a aproape 2.000 de megawaţi din sistemul energetic, echivalentul a aproximativ 40% din producţia internă de electricitate a Ungariei.

Guvernul de la Budapesta a solicitat populaţiei şi companiilor să reducă voluntar consumul de energie.

Riscurile invocate în cazul centralei de la Paks

Agenţia rusă a susţinut că menţinerea în funcţiune a unităţilor nucleare ar fi implicat riscuri din cauza nivelului foarte scăzut şi a temperaturii ridicate a apei din Dunăre.

Potrivit analizei, aceste condiţii ar fi putut afecta funcţionarea sistemului de răcire şi ar fi putut declanşa o oprire automată de urgenţă. Într-un asemenea scenariu, sistemele centralei ar fi trebuit inspectate, iar repornirea reactoarelor ar fi putut necesita o perioadă îndelungată.

Experţii maghiari ar fi avut două variante: să menţină reactoarele în funcţiune până în ultimul moment, asumându-şi riscul unei opriri forţate, sau să le oprească preventiv până la creşterea nivelului Dunării.

Ungaria a ales a doua soluţie, considerată mai sigură, chiar dacă oprirea a pus temporar o presiune semnificativă asupra sistemului energetic naţional.

Informaţii false despre Cernavodă

RIA Novosti a asociat situaţia din Ungaria cu problemele provocate în România de secetă şi de scăderea debitului Dunării.

Agenţia rusă a susţinut că Nuclearelectrica ar fi oprit mai întâi una dintre unităţile Centralei Nucleare de la Cernavodă, iar două zile mai târziu ar fi suspendat şi funcţionarea celui de-al doilea reactor.

Informaţia privind oprirea celui de-al doilea reactor este falsă. România nu a oprit Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă, autorităţile luând măsuri pentru menţinerea acesteia în funcţiune în condiţiile nivelului scăzut al Dunării.

Atât centrala de la Paks, cât şi cea de la Cernavodă folosesc apa Dunării pentru răcire. Apa preluată din fluviu transportă căldura generată prin condensatoarele turbinelor şi este apoi evacuată înapoi în Dunăre.

Funcţionarea unor asemenea instalaţii necesită cantităţi mari de apă, iar debitul şi temperatura fluviului sunt factori esenţiali. Dacă apa este prea caldă, utilizarea acesteia pentru răcire este limitată de cerinţe tehnice şi de mediu.

Scenarii privind restricţionarea consumului

RIA Novosti a susţinut că reducerea consumului gospodăriilor nu ar fi suficientă pentru a compensa pierderea producţiei centralei de la Paks, în condiţiile în care populaţia reprezintă aproximativ o treime din consumul intern de electricitate.

Restricţionarea alimentării companiilor industriale ar putea provoca pierderi de producţie, probleme tehnologice şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare, potrivit scenariului prezentat de agenţia rusă.

RIA Novosti a invocat şi posibile riscuri pentru infrastructura critică, inclusiv spitale şi sistemele de pompare a apei şi a apelor uzate, care necesită o alimentare continuă cu energie electrică.

Mesaj politic privind proiectul Paks II

După prezentarea acestor scenarii, agenţia rusă a amintit că Péter Magyar a vorbit anterior despre revizuirea contractului încheiat cu Rusia pentru construirea celor două noi unităţi de la Paks.

Premierul ungar şi-a motivat poziţia prin costurile considerate nejustificat de mari ale proiectului. RIA Novosti şi-a încheiat articolul cu întrebarea ironică: „Domnule Magyar, ce părere aveţi acum? Este încă prea scump?”.

Index a subliniat că RIA Novosti nu este o instituţie de presă independentă. Agenţia face parte din grupul media de stat Rossiya Segodnya, fiind finanţată şi controlată de autorităţile ruse şi utilizată pentru promovarea naraţiunilor Kremlinului.