Jurnaliștii germani de la BILD au însoțit echipele de salvamontiști români pe traseele periculoase folosite de fugari. Unul dintre cazurile prezentate este cel al lui Vasil, un tânăr de 26 de ani din Ivano-Frankivsk.
După ce a primit ordinul de mobilizare, el a decis să fugă spre România prin munți. Drumul l-a adus în pragul morții: a fost găsit de salvatori în stare de hipotermie gravă, cu temperatura corporală coborâtă la doar 30°C.
A intrat în comă, a suferit stop cardiac și a supraviețuit, dar cu prețul pierderii ambilor rinichi din cauza complicațiilor degerăturilor. Astăzi, Vasil trăiește dependent de dializă.
Potrivit salvatorilor români citați de BILD, Vasil nu a fost o excepție. Mulți fugari pornesc la drum fără echipament adecvat, îmbrăcați în haine obișnuite, pentru a nu atrage atenția patrulelor de frontieră. Condițiile extreme – păduri dese, pante abrupte, temperaturi foarte scăzute și lipsa orientării – transformă munții într-un inamic adesea mai letal decât linia frontului.
Datele oficiale ale autorităților române, reluate de BILD, sunt îngrijorătoare: aproximativ 32.000 de ucraineni (în majoritate bărbați) au traversat ilegal frontiera cu România prin Carpați de la începutul războiului. Echipele de salvare românești au efectuat aproape 400 de misiuni de căutare și evacuare, iar cel puțin 39 de persoane și-au pierdut viața în aceste încercări disperate.
Reportajul subliniază că fenomenul a crescut odată cu intensificarea mobilizării în Ucraina. Mulți aleg rutele montane dificile, lungi de zeci de kilometri, evitând punctele oficiale de trecere a frontierei. Salvamontiștii români, familiarizați cu terenul, devin adesea ultima speranță pentru acești oameni epuizați, degerați și deshidratați.
„Aceasta este realitatea, crudă!”, notează BILD, citând experiențele salvatorilor care intervine regulat în operațiuni riscante. Traseele trec prin zone izolate, cu altitudini mari, unde o simplă eroare de calcul poate însemna decesul prin hipotermie sau epuizare.