S-a batut in cuie coalitia progresista din Germania. Cine este noul cancelar, Olaf Scholz. Noul guvern vrea sa legalizeze comercializarea ”controlata” a canabisului

externe

Social-democratii, Verzii si liberalii germani au incheiat miercuri, dupa indelungi negocieri, un acord de guvernare ce va ghida coalitia care preia conducerea Germaniei dupa cei 16 ani de guvernare sub Angela Merkel, anunta agentiile internationale de presa.

La aproape doua luni dupa alegerile legislative marcate de o infrangere istorica pentru tabara conservatoare a lui Merkel, social-democratul Olaf Scholz va deveni cancelar in cadrul unei aliante inedite formate din formatiunea sa, Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii si Partidul Liberal Democrat (FDP).

Aceste trei formatiuni progresiste au convenit un ”contract” de coalitie denumit: ”Sa indraznim mai mult progres. Alianta pentru libertate, justitie si durabilitate”. ”Trebuie sa indraznim mai mult progres” si ”vom investi masiv in Germania pentru a o mentine in avangarda”, a subliniat Scholz la conferinta de presa la care a prezentat programul de guvernare, flancat de liderii Verzilor si FDP, Annalena Baerbock si Christian Lindner.

Printre ideile evidentiate in documentul de 177 de pagini se regasesc accelerarea investitiilor publice in tehnologii ecologice si digitalizare, precum si revenirea la rigoarea bugetara incepand din anul 2023.

Liberalii au insistat in mod special asupra rigorii bugetare, primind de altfel in viitorul guvern Ministerul Finantelor, cu Christian Lindner ministru, iar Verzii, asupra celor de mediu, urmand sa conduca un ”superminister” nou-creat al Climatului.

Printre cele mai importante obiective pe care le vor urmari Verzii se numara renuntarea la carbune ”in mod ideal” pana in anul 2030, cu opt ani mai devreme fata de programul actual, iar in paralel sa fie dezvoltate masiv energiile regenerabile, si tot pana in 2030 pe soselele Germaniei sa circule cel putin 15 milioane de masini electrice.

Verzii vor prelua si Ministerul de Externe, care va fi condus de presedinta partidului, Annalena Baerbock. Ea a aspirat la postul de cancelar, dar a produs o dezamagire in campania electorala dupa ce a fost acuzata de plagiat si de omisiuni in declararea veniturilor. In varsta de 40 de ani si fara experienta in administratie, Annalena Baerbock a promis ca va pune drepturile omului in centrul diplomatiei germane si de asemenea mai multa fermitate fata de China si Rusia.

La capitolul politica externa este mentionata ”consolidarea NATO”, dar si sprijinul noii coalitii de la Berlin pentru o ”Europa suverana”. Aprofundarea integrarii europene este de asemenea sustinuta de noua coalitie, la fel si aplicarea noului mecanism prin care Comisia Europeana poate sa suspende fondurile europene acelor tari despre care considera ca incalca ”statul de drept”. Pe de alta parte, cele trei partide promit sa sustina aderarea la UE a tarilor din regiunea Balcanilor de Vest.

Verzii vor desemna si comisarul european din partea Germaniei dupa urmatoarele alegeri europarlamentare.

In chestiunea migratiei, importanta din perspectiva faptului ca Germania este tara din UE preferata in mod special de migranti, acordul de guvernare stabileste ca obiectiv diminuarea migratiei ilegale si sporirea celei legale. Mai mult, imigrantii vor putea fi naturalizati in Germania dupa numai cinci ani, sau chiar trei ani in cazul celor care se integreaza cu succes, fata de regula actuala de opt ani, sau sase ani in situatii speciale.

Viitoarea coalitie de la Berlin a mai convenit printre altele sa incerce amendarea Constitutiei pentru acordarea dreptului de vot de la varsta de 16 ani si sa legalizeze comercializarea ”controlata” a canabisului.

Intrucat pe termen scurt problema cea mai presanta este stoparea valului agresiv de COVID-19 prin care trece Germania, programul de guvernare face referire la un plan de actiune, Scholz anuntand deblocarea unui miliard de euro pentru prime destinate personalului sanitar.

Cele trei partide urmeaza acum sa supuna acordul de guvernare in forurile lor interne, astfel incat in saptamana care incepe din 6 decembrie guvernul condus de Olaf Scholz sa fie investit.

Cine este Olaf Scholz

Fara a face valuri si inspirandu-se din stilul Merkel pana la mimetism in gestica, Olaf Scholz a reusit sa se impuna, desi ramane destul de putin cunoscut chiar si germanilor.

Nu a aparut nicio biografie a viitorului cancelar, totusi fost ministru de mai multe ori si ex-primar al Hamburgului, al doilea oras al tarii.

Descris de revista Der Spiegel drept ‘intruchiparea plictiselii in politica’, Scholz a parcurs toate esaloanele actiunii publice incepand din anii 1970.

Nascut la Osnabruck la 14 iunie 1958, dintr-un tata comis-voiajor si o mama casnica, a intrat inca din 1975 in puternica miscare de tineret a SPD, ‘Jusos’.

Pe atunci purta parul lung, pulovere de lana si lua parte la numeroase manifestatii pacifiste.

In paralel a facut studii juridice si in 1985, cu capul deja plesuv, a deschis un cabinet de avocatura specializat in dreptul muncii. A aparat salariati in numeroase dosare, incepand cu reunificarea germana in 1990, privatizarea si destructurarea unor intreprinderi din fosta RDG.

Cariera sa a decolat cu adevarat atunci cand social-democratul Gerhard Schroeder a devenit cancelar. Ales in Bundestag in 1998, Scholz ajunge secretar general al SPD in 2002. In aceasta calitate, trebuie sa explice zilnic in fata camerelor TV detaliile reformelor liberale impopulare ale cancelarului.

Tonul sau monoton ii aduce supranumele de ‘Scholzomat’, o butada care ii displace, chiar daca in august a admis ca ‘nu este, desigur, o descriere cu totul falsa’. ‘Mi se puneau mereu aceleasi intrebari si dadeam mereu aceleasi raspunsuri’, s-a aparat cel care da asigurari ca ‘rade mult mai des decat cred oamenii’.

Liberalizarea pietei muncii intr-o tara considerata pe atunci ‘bolnavul Europei’ va diviza stanga germana si grabi infrangerea lui Schroeder in fata Angelei Merkel in 2005.

In 2007, Olaf Scholz preia Ministerul Muncii in guvernul de mare coalitie, un post care ii permite sa-si slefuiasca imaginea gratie mecanismelor de somaj partial pe care le pune in aplicare in timpul crizei financiare din 2008.

In 2011, acest avid de politica, un mediu din care provine si sotia sa, Britta Ernst, ministru al educatiei in landul Brandenburg, devine primar la Hamburg si duce o politica ambitioasa in materie de locuinte sociale, aratandu-se generos cu banul public.

Daca la Hamburg a facut sa explodeze bugetul public intre 2011 si 2018, la nivel federal nu s-a abatut de la crezul sau: ‘Nu dam decat ceea ce avem’.

In prestigiosul post de ministru de finante i-a succedat crestin-democratului Wolfgang Schaeuble, continuandu-i politica financiara inflexibila.

Pozitionarea centrista contribuie la marginalizarea sa in interiorul propriului partid, in punctul in care, in 2019, activistii prefera in locul sau pentru a-i conduce un tandem de cvasi-necunoscuti, mult mai la stanga.

Scholz reuseste insa sa se relanseze datorita pandemiei, cand nu a ezitat sa intrerupa ‘ortodoxia bugetara’ si a scos ‘tunul’ cheltuielilor publice.

In ciuda dezavuarii din 2019, SPD, unul din cele mai vechi partide din Europa, il alege drept cap de lista in alegeri, in pofida mai multor afaceri care i-au patat mandatul la Finante.

Cea mai rasunatoare a fost falimentul companiei financiare Wirecard, mandria economiei germane, aflata la originea unor fraude masive pe care autoritatea de supraveghere din subordinea ministerului lui Scholz nu le-a depistat.

Nimic nu i-a perturbat insa in final ascensiunea spre postul de cancelar, unde ii va urma Angelei Merkel, cu care Scholz, care se descrie ca ‘feminist’, spune ca a avut ‘intotdeauna relatii bune’.

Mai mult despre: ,

Comentarii: