Invitatul a subliniat că documentul nu reprezintă poziția oficială a Congresului SUA, ci un raport întocmit exclusiv de majoritatea republicană dintr-o comisie, fără vot sau asumare bipartizană.
Dungaciu a insistat pe distincția instituțională americană: „Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate, care-i republicană în cazul ăsta, scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”.
Potrivit liderului AUR, raportul nu se concentrează exclusiv pe România, ci descrie un fenomen mai larg de cenzură observat pe „bătrânul continent”.
Explicația lui Dungaciu vine într-un context în care raportul a fost folosit în România pentru a acuza autorități sau platforme de restricționarea libertății de exprimare. Analistul a precizat că documentul nu are forță juridică sau oficială la nivelul întregului Congres, fiind doar opinia majorității republicane dintr-o comisie.
Această nuanță este esențială, deoarece rapoartele de tip „Majority Staff” sunt frecvente în Congresul SUA și reflectă adesea poziții partizane, nu consens bipartisan.
Dungaciu a subliniat că raportul critică mecanisme europene de combatere a dezinformării și cenzurii, fără a viza doar România. „Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a conchis invitatul.
Președintele Nicușor Dan a reacționat, miercuri, la cascada de acuzații și mesaje propagandistice lansată de politicienii pretins suveraniști în legătură cu Raportul preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA.
”România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.
Referirile la alegerile prezidențiale din 2024 prezentate în raport sunt strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok. Acestea nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice.
În același timp, chiar platforma TikTok a admis în mai multe rapoarte publice că a identificat în mod proactiv mai multe rețele de influență ascunsă, a prevenit și a eliminat zeci de mii de conturi și interacțiuni false și a interzis sute de conturi care imitau candidați la președinție.
Indiferent de concluziile tehnice ale TikTok citate în raport, decizia de anulare a alegerilor a fost un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României.
Decizia CCR s-a fundamentat pe documentele care indicau fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online.
Ingerințele Federației Ruse în procesele electorale din țările europene, inclusiv din România, au fost evidențiate și de rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii. Imixtiunea malignă a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, ci face obiectul unei ample campanii de manipulare cu scopul de a destabiliza democrațiile europene, demers care se derulează de mulți ani sub forma unui veritabil război hibrid.
România este o democrație puternică, în care deciziile instituțiilor responsabile luate conform Constituției și legilor în vigoare sunt și trebuie respectate. Angajamentul României pentru statul de drept, transparență, libertate de exprimare și corectitudinea proceselor electorale rămâne neclintit, ca și angajamentul față de toți aliații și partenerii noștri strategici”, a transmis președintele.
Comisia Europeană a respins acuzațiile formulate în Statele Unite potrivit cărora ar fi influențat alegeri naționale în state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, prin presiuni exercitate asupra platformelor de social media, calificând afirmațiile drept „absurde și complet nefondate”. Anterior, Elon Musk a share-uit pe rețeaua sa, X, postarea unui cont faimos pentru propaganda pro-rusă în care e susținut Călin Georgescu.
Poziția executivului european vine după apariția unui raport al Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din Statele Unite, document de aproximativ 160 de pagini, elaborat de aliați ai liderului de la Casa Albă, în care se susține că Uniunea Europeană ar fi desfășurat, timp de un deceniu, o campanie de control al discursului online la nivel global, relatează AFP.
„Aceste acuzații sunt absurde și complet nefondate”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, subliniind că „libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”.
Reprezentantul executivului UE a arătat, totodată, că Bruxellesul dispune de un cadru juridic destinat reglementării activității marilor platforme online și că aceste reguli sunt printre „cele mai solide din lume”.
Raportul american, supranumit „dosarele europene ale cenzurii”, acuză Uniunea Europeană că ar fi exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a elimina conținut critic la adresa vaccinurilor împotriva COVID-19 și că ar fi comis „ingerințe electorale” repetate în mai multe state europene.
Documentul susține că astfel de intervenții ar fi avut loc înaintea unor alegeri organizate în cel puțin șase țări europene, începând din 2023, inclusiv Irlanda, Franța, Țările de Jos, Slovacia, România și Republica Moldova.
Comisia Europeană respinge aceste acuzații și afirmă, în schimb, că anumite platforme online pot influența alegătorii prin modul de funcționare al algoritmilor.
În ceea ce privește România, comisia condusă de republicani afirmă în raport că „documente nepublice” ar pune sub semnul întrebării acuzațiile de interferență rusă care au stat la baza anulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către o instanță.
Potrivit documentului, reprezentanții TikTok ar fi declarat Comisiei Europene că nu au identificat „nicio dovadă” a unei campanii rusești coordonate menite să sprijine un candidat și că au informat autoritățile în acest sens.
Raportul mai susține că informații apărute ulterior ar indica faptul că o presupusă campanie de promovare pe TikTok ar fi fost finanțată de un alt partid politic din România, nu de actori ruși, așa cum ar fi indicat inițial autoritățile române.
Pe fondul acestor acuzații, miliardarul american Elon Musk, proprietar al platformei X, a reacționat public cu un scurt mesaj „wow”, postat ca răspuns la un mesaj care făcea trimitere la raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA.
Mesajul la care a reacționat Musk a fost distribuit de un propagandist rus (Lord Bebo) și relua acuzațiile potrivit cărora Comisia Europeană ar fi intervenit în procese electorale din mai multe state europene, inclusiv România.

Lord Bebo este unul dintre cele mai cunoscute conturi anonime de geopolitică / război / anti-mainstream din zona pro-rusă / anti-occidentală / anti-NATO / anti-Ukraine aid, cu peste 750.000 de followeri (la începutul lui 2026).
Linia generală / bias-ul postărilor (ce promovează constant)
Foarte pro-rus în contextul războiului din Ucraina – posteaza masiv:
Anti-occidental extrem:
Anti-„ipocrizie liberală” – foarte multe postări de genul:
Pro-Trump / pro-MAGA / pro-Orban / pro-multipolaritate:
Pe scurt: linia contului e clar pro-rusă, anti-ucraineană, anti-NATO, anti-woke, conspiraționist-occidentală, cu un amestec de umor negru și propagandă nerușinată pro-BRICS.