S-au terminat banii. PSD a depus proiect de lege pentru impozitarea bacsisului. Prevederi hilare
Senatorul PSD Eugen Teodorovici, ministru al Finantelor Publice, a depus, la Senat, proiectul de lege privind impozitarea bacsisului incasat de la clienti in cazul serviciilor de restaurant, baruri si alte activitati de servire a bauturilor.
Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.
Astfel, bacsisul este definit ca „orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 – «Baruri si alte activitati de servire a bauturilor»”. Bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii, conform proiectului, citat de Mediafax.
Bacsisul este definit in vederea evidentierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligatiei de evidentiere pe bonul fiscal a bacsisului incasat de la clienti, in cazul serviciilor de restaurant, baruri si alte activitati de servire a bauturilor, indiferent de modalitatea de plata a acestuia. Evidentierea bacsisului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrarile la domiciliu.
Actul interzice conditionarea, sub orice forma, a livrarilor de bunuri sau a prestarilor de servicii de acordarea bacsisului. Se instituie obligatia operatorului economic de a inmana clientului o nota de plata, in prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plata va contine rubrici destinate alegerii de catre client, a nivelului bacsisului pe care acesta doreste sa il ofere.
Nivelul bacsisului oferit de client poate varia intre 0% si 15%. Se instituie obligatia operatorului economic de a distribui sumele provenite din incasarea bacsisului, integral salariatilor, potrivit unui regulament intern si de a le inregistra in contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.
In situatia in care plata contravalorii consumatiei se face prin ordin de plata si se emite factura, bacsisul se evidentiaza distinct pe aceasta. Se lasa la optiunea operatorului economic, posibilitatea marcarii bacsisului pe acelasi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, in functie de situatia de fapt, respectiv de momentul in care valoarea bacsisului este cunoscuta de catre emitentul bonului fiscal.
Bacsisul se introduce in baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub forma de articol, cu denumirea „bacsis”.
Pentru salariat, sumele provenite din bacsis sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin retinere la sursa la momentul acordarii veniturilor de catre platitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind in baza de calcul a contributiei de asigurari sociale.
„Dupa abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, inregistrare si fiscalizare a bacsisului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizatiile profesionale si patronale din domeniul HORECA au solicitat public, in repetate randuri, sa analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementari legale a bacsisului in acest domeniu. In prezent, in Romania, bacsisul reprezinta o practica intalnita frecvent, in special in domeniul restaurantelor si barurilor, valoarea totala a sumelor de aceasta natura platite si respectiv incasate fiind considerabila”, arata expunerea de motive a proiectului.
Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacsisului incasat in sectorul economic vizat este intre 750 milioane lei si 1,5 miliarde lei.
„Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativa la nivelul economiei nationale, circa 15 miliarde lei, ceea ce inseamna ca si valoarea bacsisului incasat in acest sector este semnificativ, in evaluarea noastra intre 750 milioane lei si 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajatilor din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei.
Proiectul a fost inregistrat luni in procedura de urgenta.
Senatul este prim for legislativ sesizat, Camera Deputatilor fiind decizionala in acest caz.
