S-a cam terminat cu unirea cu Romania. Precizari ale guvernului Republicii Moldova pentru presa din Marea Britanie

Guvernul Republicii Moldova exclude o reunificare cu Romania, in pofida unor indemnuri ca fosta republica sovietica sa se uneasca cu vecina sa, un stat membru al Uniunii Europene, scrie The Guardian, citat de news.ro.

Republica Moldova va ramane un stat suveran si independent de Romania, a declarat premierul moldovean Pavel Filip.

”S-au spus prea multe despre reunificare, identitate, limba si vreau sa vad o dezvoltare concreta a tarii”, a declarat el pentru cotidianul britanic.

”Toate aceste probleme legate de sentimente trebuie lasate pentru vremuri mai bune”, a adaugat el.

Aproximativ 10.000 de persoane au participat luna trecuta, la Chisinau, la un miting in favoarea unirii, inclusiv fostul presedinte roman Traian Basescu.

Parlamentul Romaniei a adoptat, doua zile mai tarziu, o rezolutie simbolica in favoarea unirii, iar parlamentari au salutat o eventuala hotarare a Republicii Moldova in acest sens.

Aceste evenimente au coincis cu marcarea a 100 de ani de la intrarea Moldovei in marele regat roman.

Filip, un fost conducator al unui producator de tutun, aspira la o apropiere intre Republica Moldova si Uniunea Europeana (UE).

Fosta republica sovietica, cea mai saraca tara din Europa, a ramas in urma vecinilor sai, inclusiv Romania, care a adresat la UE in ianuarie 2017.

”Vom fi impreuna cu Romania in UE”, preconizeaza Filip.

Opozitia sa fata de o reunificare este impartasita de o majoritate a moldovenilor, dar este sustinuta de 32% din populatie, potrivit unui sondaj recent.

Teritoriul Republicii Moldova se afla intre vecini puternici, de secole, indiferent ca a fost vorba despre Imperiul Otoman sau Rusia tarista.

Cunoscut candva drept Basarabia, acest teritoriu a intrat in componenta Romaniei Mari in 1918, dar a trecut sub control sovietic in 1940.

El s-a afirmat ca tara independenta in 1991, dupa colapsul Uniunii Sovietice.

De atunci lupta cu saracia, coruptia si un conflict inghetat in enclava rusofona Transmistria (est).

Relatiile cu Romania se afla un nivel ”istoric de ridicat”, a declarat Filip, care a avertizat actori externi sa nu se amestece.

”Avem tari care alimenteaza acest sentiment (nationalist) si favorizeaza aceasta despartire”, a declarat el, citand Rusia si Romania. ”Iar noi nu vrem sa fim prinsi in acest joc”, a subliniat seful Guvernului moldovean.

Republica Moldova este impartita in continuare intre moldoveni care doresc relatii mai apropiate cu Rusia – precum presedintele moldovean prorus Igor Dodon – si cei care, la fel ca Filip, cred ca partidele proeuropene vor obtine victoria in alegerile parlamentare prevazute in aceasta toamna.

”La finalul mandatului meu, vom vedea ca acest drum european nu este discutabil, ci ireversibil”, apreciaza el.

Potrivit unei recent sondaj Imas, 60% dintre moldoveni ar vota in favoarea aderarii la UE.

Doua dintre cele mai mari partide proeuropene, unul de centru-dreapta, iar celalalt social-democrat, devanseaza cu cinci puncte procentuale partidul socialist prorus al lui Dodon.

Cu toate acestea, coalitii proeuropene s-au destramat anterior din cauza unor scandaluri de coruptie.

Filip a facut aceste declaratii in cursul unei vizite la Bruxelles, in vederea discutarii Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE in 2014.

Oficiali europeni si-au exprimat ingrijorarea fata de ritmul lent al progreselor moldovene in aducerea in justitie a celor care au deturnat un miliard de dolari din banci moldovene, un scandal cunoscut in tara drept ”furtul secolului”.

Inaltul Reprezentant UE pentru Politica Externa Federica Mogherini a declarat ca europenilor le este ”greu sa inteleaga” intarzierile in anchetarea aceste infractiuni.

In joc ”este credibilitatea reformelor anticoruptie in (Republica) Moldova”, a avertizat ea.

Scandalul a doborat doi fosti premieri din partidul lui Filip si l-a adus in functie in ianuarie 2016.

Oficiali europeni si-au exprimat de asemenea regretul fata de faptul ca Republica Moldova a ignorat avertismente ale unor experti din cadrul Consiliului Europei (CoE), in opinia carora noua lege a alegerilor le permite celor bogati sa influenteze scrutinele.

In urma deciziei Chisinaului de a mentine aceasta lege, Bruxellesul a blocat fonduri in valoare de 100 de milioane de euro.

Filip a declarat ca subiectul a fost inchis si ca se asteapta ca Republica Moldova sa indeplineasca conditiile care sa-i permita sa aiba acces la imprumuturi si granturi de la UE.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.