Salariile au crescut cu 3,2% în ultimul an, ce a afectat însă nivelul de trai al românilor. Cu cât vor crește salariile după noua lege a salarizării

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În cazul noii legi a salarizării din sectorul public, proiectul aflat încă în lucru prevede că niciun venit actual nu va fi redus. O parte dintre bugetari vor beneficia de majorări, în timp ce angajaţii ale căror venituri depăşesc noile grile vor primi diferenţe compensatorii, dar riscă să rămână cu salariile îngheţate mai mulţi ani.

Salariul mediu a crescut cu 176 de lei într-un an

Cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică sunt cele pentru luna mai 2026. Câştigul salarial mediu net a ajuns la 5.684 de lei, faţă de 5.508 lei în mai 2025. Majorarea nominală a fost de 176 de lei, respectiv 3,2%.

Gheorghe Hagi, mesaj clar înaintea primelor meciuri oficiale pe banca României: „Trebuie să mergem să câștigăm, oriunde”

Vestea așteptată de fanii lui Dinamo: lucrările la noul stadion ar urma să înceapă în câteva săptămâni

Salariul mediu brut a fost de 9.483 de lei în mai 2026, faţă de 9.187 de lei în aceeaşi lună a anului trecut.

Creşterea nominală de 3,2% nu a acoperit însă scumpirile. Indicele câştigului salarial real a fost de 93,1%, ceea ce arată că puterea de cumpărare a salariului mediu a scăzut cu 6,9% într-un an. În mai 2025, salariul real înregistra încă o creştere anuală de aproximativ 2%.

Concret, un angajat care câştiga salariul mediu de 5.508 lei în mai 2025 ar fi avut nevoie de aproximativ 6.105 lei în mai 2026 pentru a-şi păstra aceeaşi putere de cumpărare. Salariul mediu efectiv a fost de 5.684 de lei, cu aproximativ 420 de lei sub nivelul necesar pentru compensarea integrală a scumpirilor.

Aceste valori reprezintă medii statistice şi nu înseamnă că salariul fiecărui angajat a crescut cu 3,2%. Evoluţia mediei este influenţată şi de prime, bonusuri, schimbarea structurii locurilor de muncă şi diferenţele mari dintre domenii.

Scădere de 159 de lei într-o singură lună

Raportat la aprilie 2026, salariul mediu net a scăzut în mai cu 159 de lei, de la 5.843 la 5.684 de lei, respectiv cu 2,7%.

INS explică diminuarea prin faptul că în lunile precedente au fost plătite prime trimestriale, anuale, de performanţă sau de Paşte, dar şi sume din profit, ajutoare şi alte beneficii. În anumite activităţi, scăderile au fost provocate şi de reducerea producţiei sau a încasărilor.

Un exemplu este sectorul asigurărilor, reasigurărilor şi fondurilor private de pensii, unde câştigul salarial mediu net a scăzut cu 29,8% în mai faţă de aprilie. Diminuări cuprinse între 10% şi 20% au fost înregistrate în extracţia petrolului şi gazelor, fabricarea autovehiculelor, industria tutunului, telecomunicaţii şi industria farmaceutică.

În IT, turism, producţia cinematografică, consultanţă în management, activităţi juridice şi contabilitate, salariile medii nete au scăzut cu procente cuprinse între 7% şi 9% faţă de luna precedentă.

Au existat şi domenii în care veniturile au crescut. În extracţia minereurilor metalifere, avansul lunar a fost de 22,4%, iar în transporturile aeriene şi fabricarea calculatoarelor şi produselor electronice au fost consemnate majorări cuprinse între 3% şi 5,5%.

În sectorul bugetar, câştigul mediu net a crescut în mai cu 2,4% în învăţământ şi cu 0,5% în administraţia publică, dar a scăzut cu 0,5% în sănătate şi asistenţă socială.

Diferenţe de peste 10.000 de lei între domenii

Cele mai mari câştiguri medii nete au fost înregistrate în mai 2026 în activităţile de programare şi consultanţă IT, cu 13.150 de lei, şi în extracţia petrolului şi gazelor naturale, cu 12.405 lei.

În schimb, salariul mediu net a fost de numai 2.863 de lei în pescuit şi acvacultură, de 2.895 de lei în alte activităţi de servicii şi de 2.970 de lei în activităţile de asistenţă socială fără cazare.

În restaurante, media netă a fost de 3.348 de lei, în industria confecţiilor de 3.443 de lei, iar în hoteluri şi alte facilităţi de cazare de 3.823 de lei.

Diferenţa dintre activităţile de programare şi pescuit a depăşit astfel 10.000 de lei net pe lună.

Salariul minim a crescut cu 125 de lei net

O majorare concretă s-a produs de la 1 iulie 2026 în cazul angajaţilor plătiţi cu salariul minim. Salariul minim general a crescut de la 4.050 la 4.325 de lei brut, respectiv cu 275 de lei sau 6,8%.

În termeni net, suma primită de un angajat fără persoane în întreţinere a crescut de la aproximativ 2.574 la 2.699 de lei. Majorarea efectivă a fost de aproximativ 125 de lei, respectiv 4,9%, deoarece suma scutită de taxe a fost redusă de la 300 la 200 de lei.

Nivelul de 4.325 de lei se aplică şi în agricultură şi industria alimentară. În construcţii, salariul minim brut a rămas la 4.582 de lei.

Noua lege a salarizării se aplică numai bugetarilor

Noua lege a salarizării nu priveşte salariile angajaţilor din companiile private, ci numai personalul plătit din fonduri publice.

La 7 august, proiectul nu era încă adoptat, iar consultările cu sindicatele şi instituţiile publice continuau. România trebuie să adopte reforma până la sfârşitul lunii august, de îndeplinirea jalonului din PNRR fiind legată suma de 770 de milioane de euro.

Varianta publicată la 17 iulie stabileşte o valoare de referinţă de 4.100 de lei, care va fi înmulţită cu coeficientul corespunzător fiecărei funcţii. Sistemul cuprinde 12 grade salariale şi coeficienţi între 1 şi 8.

Proiectul reduce numărul sporurilor de la 151 la 64 şi plafonează, ca regulă generală, sporurile, indemnizaţiile, primele şi premiile la 20% din fondul salariilor de bază al instituţiei, faţă de plafonul actual de 30%.

Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat pe 5 august că, potrivit ultimei variante analizate, niciun salariu nu va scădea, iar aproximativ două treimi dintre angajaţii administraţiei ar urma să beneficieze de majorări. El a precizat însă că proiectul nu poate fi finalizat înainte de rezolvarea disputelor privind salarizarea din sănătate şi educaţie.

Cum este împiedicată scăderea efectivă a salariilor

În cazul în care venitul calculat potrivit noii grile va fi mai mic decât cel încasat în decembrie 2026, angajatul va primi o „diferenţă salarială tranzitorie”.

Compensaţia va fi acordată lunar atât timp cât persoana ocupă aceeaşi funcţie şi lucrează în aceleaşi condiţii, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2031.

De exemplu, dacă un angajat are în decembrie 2026 un venit brut de 12.000 de lei, iar noua grilă îi stabileşte un venit de 10.500 de lei, acesta nu va primi doar 10.500 de lei. Statul va adăuga o diferenţă tranzitorie de 1.500 de lei, astfel încât venitul să rămână la 12.000 de lei.

Compensaţia nu include însă veniturile obţinute din proiecte finanţate din fonduri europene şi nici stimulentele acordate pentru gestionarea acestor fonduri. Protecţia este condiţionată şi de păstrarea aceleiaşi funcţii şi a aceloraşi condiţii de muncă.

Peste 400.000 de bugetari ar putea avea salariile îngheţate

Deşi salariile aflate în plată nu vor scădea imediat, estimările discutate la nivelul Executivului arată că între 33% şi 35% dintre angajaţii statului au în prezent venituri mai mari decât cele rezultate din noile grile.

Raportat la aproximativ 1,272 milioane de posturi ocupate, între 420.000 şi 445.000 de bugetari ar putea primi diferenţe tranzitorii. Salariile lor ar urma să rămână îngheţate până când creşterea noilor grile va ajunge la nivelul veniturilor actuale.

Concret, un angajat care rămâne timp de trei ani cu un salariu nominal de 12.000 de lei nu pierde bani direct pe fluturaş, dar pierde putere de cumpărare dacă preţurile continuă să crească. La o inflaţie ipotetică de 5% pe an, puterea de cumpărare a unui salariu îngheţat ar scădea cu aproximativ 14% în trei ani.

Aşadar, proiectul nu prevede o reducere nominală imediată pentru actualii angajaţi, dar poate produce o scădere reală a veniturilor pentru cei ale căror salarii vor fi îngheţate.

Exemple de creşteri prevăzute de proiect

Simulările prezentate în cursul elaborării legii au indicat creşteri diferite de la o categorie la alta.

Pentru un asistent medical principal, salariul de bază brut median ar urma să crească de la 6.084 de lei în 2026 la 7.790 de lei în 2027, respectiv cu aproximativ 28%. Venitul brut total, care include sporurile, ar creşte însă mai puţin, de la o mediană de 11.270 la 11.788 de lei.

În cazul unui asistent medical debutant, salariul de bază ar urma să urce de la 5.530 la 7.011 lei brut, o majorare de aproximativ 27%.

Pentru un medic primar, salariul de bază ar creşte de la o valoare mediană de 14.127 de lei la 16.400 de lei brut, însă venitul brut total ar avansa cu numai aproximativ 3%, de la 21.437 la 22.016 lei, din cauza reaşezării sporurilor şi gărzilor.

Simulările au indicat pentru un cercetător ştiinţific senior o creştere a venitului brut mediu de la 13.677 la 17.971 de lei, respectiv cu aproximativ 31%.

Exemple de grile mai mici, dar compensate

În alte cazuri, grilele propuse au rezultat în valori mai mici decât veniturile actuale, motiv pentru care proiectul introduce diferenţa salarială tranzitorie.

Pentru un judecător cu o vechime între cinci şi zece ani, una dintre simulări indica un venit brut mediu de 19.268 de lei, faţă de 22.907 lei în 2026. Scăderea calculată prin noua grilă era de aproximativ 16%, dar diferenţa urma să fie compensată.

În cazul unui grefier gradul I, cu o vechime între 15 şi 20 de ani, simularea indica 10.976 de lei brut, comparativ cu 13.388 de lei în prezent.

Pentru un consilier superior dintr-o localitate cu peste 200.000 de locuitori, venitul brut mediu rezultat din noua grilă era de 11.334 de lei, faţă de 12.694 de lei, o diferenţă de aproximativ 11%.

În învăţământul superior, salariul brut maxim al unui profesor universitar cu peste 25 de ani vechime apărea în simulări la 25.619 lei, faţă de 29.018 lei în prezent, deşi salariul mediu al acestei categorii creştea uşor. La lectorii universitari şi şefii de lucrări, valoarea maximă cobora de la 14.229 la 13.330 de lei, dar şi în aceste cazuri veniturile aflate în plată urmau să fie protejate prin compensaţie.

Aceste calcule au fost realizate pe variante intermediare ale proiectului şi pot fi modificate înainte ca legea să fie aprobată de Guvern şi adoptată de Parlament.

Concluzie

În ultimul an, salariile din România au crescut nominal cu 3,2%, dar au scăzut în termeni reali cu 6,9%, deoarece majorările nu au ţinut pasul cu inflaţia.

Noua lege a salarizării nu prevede, în forma actuală, diminuarea imediată a veniturilor aflate în plată. O parte dintre bugetari vor primi majorări, iar cei pentru care noile grile stabilesc sume mai mici vor beneficia de compensaţii. Pentru aproximativ o treime dintre angajaţii statului, efectul probabil va fi însă îngheţarea salariilor până când noile grile vor ajunge la nivelul veniturilor actuale, ceea ce poate însemna pierderea treptată a puterii de cumpărare.