Sambata Mare: Ziua tacerii, a asteptarii Invierii. Datini si credinte populare

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Sambata Mare comemoreaza momentul in care trupul lui Iisus Hristos se afla in mormant, iar sufletul Sau cobora in iad, pentru a aduce vestea mantuirii sufletelor dreptilor adormiti. Acest eveniment este cunoscut in teologia ortodoxa drept „Pogorarea la iad”, parte integranta a misterului mantuirii.

In acest timp, Biserica Ortodoxa il asteapta pe Hristos „care era in mormant cu trupul, in iad cu sufletul ca un Dumnezeu, in Rai cu talharul si pe tron impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant”, dupa cum exprima imnografia din Canonul Sambetei Mari. Este o zi de asteptare tacuta, in care credinciosii se pregatesc pentru Lumina Invierii, cu sufletul curatit prin post, rugaciune si spovedanie.

Alimentele din pachețel care pot deveni o problemă după câteva ore în ghiozdan

Spania va avea parte de prima grevă generală din ultimii 14 ani pe 11 noiembrie. Care sunt motivele

Randuieli bisericesti in Sambata Mare

Dimineata, in biserici se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, unita cu Vecernia. In timpul acestei slujbe sunt citite 15 pericope (fragmente) din Vechiul Testament, care prefigureaza Invierea.

In unele zone, slujba include si binecuvantarea Pastilor (paine si vin care vor fi impartite in noaptea Invierii). Credinciosii participa in numar mare la pregatirea lumanarilor si a cosurilor pascale, urmand ca, in cursul noptii, sa ia parte la slujba Invierii.

Sambata Mare, traditii si obiceiuri

De-a lungul timpului, traditiile populare s-au armonizat cu cele religioase. Pregatirea cosului pascal: oua rosii, pasca, cozonac, carne fripta sau fiarta, branzeturi, vin si lumanari sunt pregatite si asezate cu grija in cos, acoperit cu un stergar brodat, pentru a fi duse la biserica si sfintite.

Curatenia generala a casei este finalizata in aceasta zi. Totul trebuie sa fie curat si pregatit pentru a primi Lumina Invierii.

Aprinderea candelinei sau a unei lumanari la mormintele celor dragi este o traditie veche. Aceasta simbolizeaza nadejdea in invierea tuturor si comuniunea cu cei trecuti in vesnicie. In unele zone, oamenii obisnuiau sa stea in liniste, evitand zgomotul sau muzica, din respect pentru suferinta si moartea Mantuitorului.

Sambata Mare este marcata de tensiunea sfanta a asteptarii Invierii. Spre miezul noptii, bisericile incep sa se umple de credinciosi care vin sa primeasca Lumina Sfanta, momentul culminant fiind proclamatia: „Hristos a inviat!”

Este, asadar, o zi a sperantei tacute, in care credinta si traditia se impletesc in mod solemn. Nu este o zi a tristetii absolute, ci una a linistii dinaintea celei mai mari bucurii a crestinatatii.

Traditia populara avertizeaza ca spalatul rufelor sau coaserea sunt activitati interzise. Se spune ca aceste gesturi aduc necazuri si slabesc armonia din familie.

Spalatul vaselor folosite pentru pregatirea bucatelor pascale este acceptat, tocmai pentru ca are legatura directa cu masa de sarbatoare.

Tot in aceasta zi, hainele noi pentru Inviere trebuie calcate si pregatite cu grija, fiindca ele simbolizeaza curatirea trupului si a sufletului.

In privinta superstitiilor, se spune ca „daca vrei sa ti se implineasca cele mai arzatoare dorinte, nu trebuie sa dormi cu nici un chip in noaptea de Sambata Mare, intrucat atunci cand se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea inlauntrul fiintei tale si nu-ti poate darui ce-ti doresti”

In unele zone din tara, oasele si resturile ramase dupa taierea mielului sunt ingropate la radacina unui pom – de regula mar sau par – pentru ca familia sa aiba parte de sanatate tot anul.