Sângerarea nazală repetată poate fi un semnal pe care nu ar trebui să îl ignori

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Există însă situații în care episoadele repetate sau greu de oprit pot coincide cu valori crescute ale tensiunii arteriale.

De ce poate apărea sângerarea nazală la persoanele cu tensiune crescută

Legătura dintre epistaxis și hipertensiune este mai complexă decât pare. Sângerarea nazală nu reprezintă o dovadă că o persoană suferă de hipertensiune și nici nu înseamnă că un accident vascular cerebral este iminent. Totuși, un astfel de episod poate determina măsurarea tensiunii și poate duce la descoperirea unei hipertensiuni care până atunci nu fusese diagnosticată.

Interiorul nasului este străbătut de numeroase vase mici de sânge, situate foarte aproape de suprafața mucoasei. Aceste vase sunt fragile și se pot rupe cu ușurință atunci când mucoasa devine uscată, inflamată sau traumatizată.

SURSE PSD nu vrea să facă parte din Guvernul Luca Niculescu. Reacția dură a lui Grindeanu

Fox News o angajează pe fosta purtătoare de cuvânt al lui Donald Trump pe poziția de comentator

Hipertensiunea nu este considerată automat cauza directă a unei sângerări nazale. Cercetările medicale au arătat însă că persoanele cu hipertensiune pot prezenta episoade de epistaxis care necesită mai frecvent evaluare medicală sau intervenții pentru oprirea sângerării.

Tensiunea arterială poate crește și în timpul episodului de sângerare. Teama, durerea și stresul stimulează organismul și pot determina o creștere temporară a valorilor tensionale. Din acest motiv, o singură valoare mare măsurată în timpul unui episod nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic.

Când sângerarea nazală poate scoate la iveală hipertensiunea

Hipertensiunea este cunoscută drept o afecțiune care poate evolua mult timp fără simptome evidente. Numeroase persoane află că au tensiunea arterială crescută în timpul unui control de rutină sau atunci când ajung la medic pentru o altă problemă.

O sângerare nazală poate fi unul dintre momentele în care o persoană decide să își măsoare tensiunea. Dacă valorile sunt ridicate în mod repetat, este necesară o evaluare medicală pentru stabilirea cauzei și, dacă este cazul, pentru începerea tratamentului.

Măsurarea corectă a tensiunii este importantă. Persoana trebuie să stea câteva minute în repaus, să nu vorbească în timpul măsurării și să țină brațul sprijinit. Valorile trebuie verificate în mai multe momente, deoarece stresul, cafeaua, fumatul, efortul fizic sau durerea pot influența temporar rezultatele.

Dacă tensiunea arterială ajunge la valori foarte mari și rămâne crescută după repetarea măsurării, este necesară evaluarea rapidă de către un medic, în special atunci când apar și alte simptome.

Ce legătură există între hipertensiune și riscul de AVC

Sângerarea nazală nu este considerată un semn tipic de accident vascular cerebral. Legătura importantă este reprezentată de hipertensiunea arterială necontrolată.

Atunci când tensiunea rămâne crescută pe termen lung, presiunea exercitată asupra pereților vaselor de sânge poate favoriza deteriorarea acestora. În timp, acest proces poate crește riscul apariției unor complicații cardiovasculare și neurologice.

Hipertensiunea este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru accidentul vascular cerebral. Controlul valorilor tensionale poate reduce semnificativ riscul unor evenimente grave.

Un AVC poate apărea atunci când un vas care transportă sânge către creier este blocat sau atunci când un vas cerebral se rupe. În ambele situații, hipertensiunea poate juca un rol important prin afectarea progresivă a sistemului vascular.

Apariția bruscă a unei slăbiciuni pe o parte a corpului, asimetria feței, dificultățile de vorbire, pierderea vederii, tulburările de echilibru sau o durere de cap neobișnuit de severă trebuie tratate ca semnale de alarmă. În astfel de situații este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical.

Ce trebuie făcut atunci când începe să curgă sânge din nas

În timpul unei sângerări nazale, persoana trebuie să stea așezată și ușor aplecată înainte. Capul nu trebuie dat pe spate, deoarece sângele se poate scurge spre gât și poate fi înghițit.

Partea moale a nasului trebuie strânsă ferm între degete și menținută sub presiune continuă timp de câteva minute. Este important ca persoana să respire pe gură și să evite verificarea repetată a sângerării înainte de încheierea intervalului de compresie.

După oprirea episodului este recomandată evitarea suflării puternice a nasului și a efortului intens pentru o perioadă. Dacă mediul este foarte uscat, menținerea unei umidități adecvate poate contribui la protejarea mucoasei nazale.

Sângerarea abundentă, amețeala, starea de slăbiciune accentuată sau imposibilitatea de a opri epistaxisul impun evaluare medicală. O atenție suplimentară este necesară în cazul persoanelor care urmează tratamente anticoagulante sau care au tulburări de coagulare.

Când sângerările nazale repetate trebuie investigate

Un episod izolat nu este, de regulă, un motiv de alarmă. Situația se schimbă atunci când sângerările apar frecvent, sunt abundente sau încep fără o cauză evidentă.

În aceste cazuri, medicul poate investiga atât cauzele locale de la nivelul nasului, cât și eventualele probleme generale care pot favoriza sângerarea. Pot fi evaluate tensiunea arterială, tratamentele administrate, capacitatea de coagulare a sângelui și starea vaselor de sânge.

Pentru persoanele care nu își verifică regulat tensiunea, un episod de epistaxis poate deveni un motiv util pentru efectuarea unei măsurători. Dacă valorile sunt repetat crescute, controlul medical nu trebuie amânat.

Mesajul esențial este că sângerarea nazală nu trebuie interpretată automat drept semn al unui AVC și nici drept dovadă a hipertensiunii. Ea poate însă atrage atenția asupra unei probleme care merită verificată, mai ales dacă se repetă sau apare împreună cu valori tensionale foarte mari.

Controlul tensiunii arteriale, respectarea tratamentului recomandat de medic, alimentația echilibrată, reducerea consumului excesiv de sare, activitatea fizică regulată și renunțarea la fumat contribuie la reducerea riscului cardiovascular și a riscului de accident vascular cerebral.