Santajul lui Erdogan, de ce blocheaza Finlanda si Suedia sa adere la NATO. Cele doua tari au refuzat sa predea Turciei condamnati politic, catalogati drept „teroristi” de Ankara

Suedia si Finlanda au respins majoritatea cererilor Turciei de extradare a „teroristilor” din ultimii cinci ani, potrivit unor surse turcesti, o chestiune care capata tot mai multa importanta pe masura ce cele doua natiuni incearca sa adere la alianta militara NATO alaturi de Turcia, scrie agentia de presa turca Anadolu.

Ministerul turc al Justitiei a solicitat Finlandei extradarea a 12 „teroristi” – jumatate afiliati la PKK si jumatate la Fetullah (FETO), grup acuzat de regimul Erdogan ca se afla in spatele loviturii de stat infrante din 2016, au declarat sursele.

De asemenea, in aceeasi perioada, Suediei i s-a cerut extradarea a 21 de „teroristi”, 10 membri FETO si 11 membri PKK.

Cu toate acestea, Suedia si Finlanda, care si-au declarat intentia de a solicita aderarea la NATO, nu au raspuns pozitiv la solicitarile Turciei – membra NATO de peste 70 de ani – de extradare a unui total de 33 de „teroristi”.

Dintre cele 33 de cereri din ultimii cinci ani, 19 au fost respinse, in timp ce pentru alte cinci nu s-a oferit niciun raspuns.

Intre timp, procesul juridic privind cererile de extradare din partea Turciei pentru alti noua „teroristi” – doi din Finlanda si sapte din Suedia – este inca in curs de desfasurare.

Citeste si: Erdogan anunta raspicat ca nu va permite ca Finlanda si Suedia sa adere la NATO: „Sa nu trimita delegatii in Turcia ca sa ma convinga”

In cei peste 35 de ani de campanie impotriva Turciei, PKK – inclus pe lista organizatiilor teroriste de catre Turcia, SUA si UE – a fost responsabil pentru moartea a peste 40.000 de persoane, inclusiv femei, copii si sugari, sustine Anadolu.

FETO si liderul sau Fetullah Gulen, cu sediul in SUA, au orchestrat lovitura de stat infranta din 15 iulie 2016 din Turkiye, in care 251 de persoane au fost ucise si 2.734 ranite, acuza regimul Erdogan.

Guvernul turc acuza FETO ca se afla in spatele unei campanii de lunga durata de rasturnare a statului prin infiltrarea institutiilor turcesti, in special a armatei, a politiei si a sistemului judiciar.

Timp de decenii, Suedia si Finlanda au adoptat o pozitie neutra in politica externa in regiune, dar razboiul dintre Rusia si Ucraina, care a inceput la 24 februarie, a declansat o schimbare in abordarea lor, atat publicul, cat si majoritatea politicienilor fiind in favoarea aderarii la alianta NATO.