Săptămâna în care Europa a realizat că rămâne singură în fața expansionismului rus – Analiză The Guardian

Tensiunile dintre Statele Unite și Europa privind războiul din Ucraina au atins în această săptămână cel mai ridicat nivel de până acum, după ce a devenit public un plan americano-rus de „pace” despre care liderii europeni spun că ar fi legitimat agresiunea Rusiei și ar fi pus sub semnul întrebării securitatea continentului. Dezvăluirile au marcat momentul în care multe capitale europene au tras concluzia că nu se mai pot baza pe protecția și implicarea strategică a Washingtonului.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut oficialilor săi o analiză a intervențiilor militare ale Rusiei de-a lungul secolelor XX și XXI. Răspunsul: Rusia, în diversele sale forme de stat, a invadat 19 țări în 33 de episoade diferite. Kallas, fost premier al Estoniei, a folosit aceste date pentru a transmite ideea că imperialismul rus nu a dispărut niciodată.

America se transformă în Coreea de Nord: Parcurile naționale din SUA nu vor mai putea fi vizitate gratuit de Ziua abolirii sclaviei, ci de ziua de naștere a lui Donald Trump

Cutremur de 7 grade în Alaska. A lovit într-o zonă puțin populată

„Uniunea Sovietică a căzut, dar imperialismul ei nu a dispărut. Rusia nu a fost niciodată obligată să își asume consecințele trecutului său brutal”, a spus Kallas.

Afirmațiile sale sunt împărtășite și de alți lideri europeni. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a avertizat că serviciile de informații germane cred că Rusia pregătește „cel târziu până în 2029” posibilitatea unui conflict cu NATO.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a descris pe Putin drept „o forță destabilizatoare constantă”, iar premierul britanic Keir Starmer a spus în parlament că, fără descurajare fermă, „Putin va încerca din nou”.

Poziția SUA: o ruptură tot mai clară

În timp ce Europa se raportează la Rusia ca la o amenințare directă, o parte a administrației Trump privește Moscova cu alți ochi. Steve Witkoff, reprezentant neoficial al SUA în discuțiile cu Rusia și apropiat al lui Trump, a declarat că nu vede motive de îngrijorare privind expansiunea rusă și că Putin ar putea fi mulțumit dacă primește teritorii ucrainene.

Acest contrast de percepții a devenit critic când un plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, negociat în mod neoficial de Witkoff cu Kremlinul, a ajuns în presă. Documentul prevedea, potrivit surselor europene, concesii majore pentru Rusia și implicații profunde pentru securitatea Europei.

Fostul președinte francez François Hollande a descris planul drept „capitularea Ucrainei” și „retragerea Europei sub tutela unui condominium ruso-american”.

Josep Borrell, fostul înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe, a afirmat că acest episod arată eșecul strategiei europene de a-l îmbuna pe Trump: „Statele Unite nu mai pot fi considerate un aliat al Europei în domeniile ce privesc propria noastră securitate.”

Reacția dură a liderilor europeni

Norbert Röttgen, expert german în politică externă, spune că dezvăluirile marchează un „moment de cotitură”, pentru că demonstrează că Washingtonul este dispus „să-l sprijine pe Putin și să vândă suveranitatea Ucrainei”.

În fața acestei realități, liderii europeni s-au mobilizat rapid pentru a limita efectele planului. La o cină la Berlin pe 18 noiembrie, Keir Starmer, Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au comparat informațiile disponibile pentru a înțelege ce anume negociase Witkoff cu Moscova.

După discuții extinse la summituri internaționale și întâlniri separate între capitale, europenii au reușit să reducă proiectul de la 28 la 19 puncte, eliminând toate prevederile care afectau securitatea Europei sau viitorul NATO. Au dispărut propuneri precum reintegrarea Rusiei în G7 sau ridicarea sancțiunilor americane.

Macron a afirmat că orice pace durabilă trebuie să includă „garanții de securitate foarte solide”, care să prevină o agresiune rusă ulterioară. Există discuții ca unele dintre aceste garanții să fie asigurate de o „coaliție a doritorilor”, formată din state europene dispuse să participe direct la protejarea Ucrainei.

Zelenski: „Cel mai dificil moment din istoria noastră recentă”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat la plan afirmând că țara sa este pusă în fața unui „moment extrem de dificil”, în care trebuie să aleagă între pierderea demnității sau pierderea sprijinului american.

„A accepta aceste propuneri ar însemna o viață fără libertate, fără demnitate, fără dreptate”, a spus Zelenski.

Există încă trei puncte esențiale asupra cărora Ucraina refuză orice concesie:

• cedarea unor părți din Donbas,
• restricții permanente asupra armatei sale,
• renunțarea definitivă la aderarea la NATO.

Un plan care zdruncină credibilitatea alianței transatlantice

Analizând acest episod, mulți observatori afirmă că Europa a fost forțată să accepte ideea că trebuie să își asume singură securitatea în fața Rusiei. „Ceva fundamental s-a schimbat”, spune Norbert Röttgen.

Istoricul Françoise Thom afirmă că implicarea SUA într-un plan atât de favorabil Rusiei arată un „abandon al ordinii internaționale existente”.

Unii oficiali europeni, precum Kaja Kallas, susțin că Rusia poate fi înfrântă prin presiune economică susținută și prin folosirea activelor înghețate ale Moscovei pentru un fond de reparații destinat Ucrainei. Dar alții avertizează că Europa a promis de multe ori că „se va mobiliza”, însă inerția riscă să devină cel mai mare obstacol în fața unei strategii coerente.

Concluzia săptămânii: Europa nu mai poate presupune că SUA o vor proteja

Indiferent de soarta negocierilor actuale, episodul a arătat fragilitatea relației transatlantice și faptul că Washingtonul, în actuala administrație, poate vedea securitatea Europei ca pe o monedă de schimb, subliniază The Guardian.

Pentru mulți lideri europeni, acesta a fost momentul în care au realizat că, în fața expansionismului rus, Europa trebuie să își construiască propria strategie de apărare, pentru că sprijinul american nu mai poate fi considerat garantat.