Judecatoarea Lia Savonea, care candideaza la functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sustine ca, frecvent, in spatiul public, se constata ca esecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe sunt imputate instantei de judecata, confuzia afectand ‘grav’ increderea in actul de justitie.
De-a lungul timpului, Lia Savonea a luat mai multe decizii controversate, printre care si declararea ca neconform a rechizitoriului din dosarul ‘Revolutiei’ in care este judecat Ion Iliescu si rejudecarea cazului in care Mario Iorgulescu avea o condamnare definitiva de 13 ani si 8 luni inchisoare, dupa ce a condus beat si drogat la volan si a omorat un alt sofer, aminteste Agerpres.
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat, marti, proiectul privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere depus de judecatorul Lia Savonea, singurul candidat care s-a inscris in cursa pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Judecatoarea de la Inalta Curte noteaza in proiect ca o parte a publicului ‘nu are o intelegere clara’ a rolurilor si responsabilitatilor institutiilor, astfel incat ‘esecurile’ sunt atribuite instantei, nu de putine ori, ‘fara temei’.
‘Indiferent de obiectul unui dosar, cu o miza mai mare sau mai mica, si indiferent de materie, judecatorii nu decid in functie de simpatii personale, ci aplica prevederile Codului civil, penal sau dispozitiile de Drept administrativ, ori din alta materie. Atunci cand informatiile publice sunt incomplete sau, mai mult, cand sunt prezentate trunchiat ori chiar tendentios, publicul tinde sa judece cazurile emotional’, spune magistratul.
Ea adauga ca anularea unui act administrativ al unei autoritati publice in instantele de contencios este expresia faptului ca ‘legea este mai presus de orice autoritate’, indiferent de nivelul acesteia, reprezinta sanctionarea ‘unui exces de putere, nu demers abuziv al justitiei’.
Tot astfel, anularea unui contract, cauzele prin care se constata concurenta neloiala, o frauda comerciala, sustragerea de la plata taxelor datorate, condamnarea pentru fapte de coruptie sunt expresia restabilirii echilibrului juridic incalcat, fie ca infrunta un abuz de autoritate, o neintelegere contractuala sau o frauda, judecatorul actioneaza in virtutea legii pentru a repune in drept un echilibru pierdut, arata Lia Savonea.
‘In materia penala, spre exemplu, constatam ca in mod frecvent, in spatiul public, esecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instantei de judecata. Confuzia intre rolul acuzatorului si cel al judecatorului afecteaza grav increderea in actul de justitie. Judecatorul nu este un executant al rechizitoriului, ci un garant al legalitatii si un arbitru impartial care decide exclusiv pe baza probelor administrate in mod legal. Este fundamental ca opinia publica sa inteleaga ca achitarea unui inculpat nu inseamna ‘slabiciunea’ instantei, ci, dimpotriva, reflecta aplicarea principiului prezumtiei de nevinovatie si a standardului de proba ‘dincolo de orice indoiala rezonabila’. Transferarea responsabilitatii esecului acuzarii asupra instantei este un procedeu periculos pentru ca slabeste autoritatea judecatorului si descurajeaza independenta’, subliniaza judecatoarea.
Potrivit acesteia, opinia publica este influentata inainte de verdict atunci cand sunt furnizate declaratii sau imagini care sugereaza vinovatia.
‘Se creeaza o presiune care genereaza un climat tensionat, iar prejudecatile create in spatiul public pot afecta inclusiv comportamentul participantilor. Cum se ajunge intr-un astfel de punct? Prin optiunea organelor de urmarire penala de mediatizare, excesiva uneori, din chiar debutul anchetei penale, mai cu seama in cauze in care exista o miza publica, corecta, indiscutabil, de combatere a comportamentelor ilicite. Atunci cand finalizarea unui astfel de dosar se face intr-un mod diferit fata de asteptarile amplificate, peste limita dezbaterilor acceptate intr-o societate democratica, este mai probabil ca publicul sa identifice o problema in zona instantei de judecata’, mai noteaza judecatoarea in proiect.
Pe 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat declansarea procedurii privind numirea unui nou sef al ICCJ.
Potrivit anuntului publicat pe pagina de internet a institutiei, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru functia de presedinte al Instantei supreme la Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost pana luni, iar, incepand cu data de 23 iunie, Sectia poate dispune analizarea candidaturilor si aprobarea sustinerii interviului pentru candidatii inscrisi.
Mandatul actualului presedinte al Instantei supreme, Corina Corbu, inceteaza la jumatatea lunii septembrie.
Lia Savonea a promovat in functia de judecator la Instanta suprema – Sectia Penala in primavara anului 2023, dupa ce, anterior, a ocupat functia de presedinte al Curtii de Apel Bucuresti.
Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii in componenta anterioara, detinand in anul 2019 si functia de presedinte al CSM.