„Savonea, nu uita, va veni și ziua ta!”. Peste 1.000 de protestatari au venit în fața CSM solicitând revocarea de la Înalta Curte a Liei Savonea

Un protest de amploare are loc vineri seară în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde peste 1.000 de persoane s-au adunat pentru a cere demisia Liei Savonea, președinta Curții Supreme. Manifestația este organizată de Asociația Corupția Ucide, Rezistența și Declic.

Organizatorii acuză deciziile controversate ale Liei Savonea, despre care susțin că au dus la eliberarea mai multor persoane condamnate pentru corupție. Ei reproșează că, de când Savonea a preluat conducerea ÎCCJ, instanța ar fi admis căi extraordinare de atac și ar fi dispus punerea în libertate a unor infractori condamnați definitiv.

Protestatarii au scandat „Ieși afară javră ordinară!”, „La mititica, cu Alina Bica!” și „Savonea, nu uita, va veni și ziua ta!”, cerând demisia președintei ÎCCJ.

Predoiu, premiat pentru ”reforma justiţiei” la Washington. Ce organizație i-a acordat acest premiu

Homeopatia: mit, placebo sau terapie complementară cu potențial real?

Pe treptele Înaltei Curți se află și opt avocați, printre care Daniel Caraman și George Moloman, apropiați de Laura Vicol, subliniază G4Media. Ei afișează coli A4 cu mesaje de susținere pentru Curtea Supremă: „Alături de Înalta Curte”, „Actul de justiție nu se negociază”, „Fără justiție populară”. Aceștia au organizat o contramanifestație de susținere pentru Lia Savonea.

De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat iritat, acuzând că protestele ar fi organizate de politicieni și criticând încercările de a pune presiune pe sistemul judiciar.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii susţine că protestul organizat vineri de mai multe asociaţii civice împotriva şefei Instanţei supreme, Lia Savonea, constituie „o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar”.

„CSM a atras atenţia în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile faţă de magistraţi, care au potenţialul de a afecta încrederea publică în justiţie şi de a leza independenţa acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt iniţiate şi orchestrate de factorul politic.

De dată recentă, ţinta predilectă a acestor acţiuni iresponsabile a devenit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, mai multe dintre deciziile pronunţate de instanţa supremă fiind folosite ca prilej al unor aşa-zise dezbateri în cadrul cărora sunt propagate informaţii false sau denaturate, astfel încât să genereze în societate o reacţie emoţională puternică împotriva sistemului judiciar.

În acest context, demersul de contestare publică a preşedintelui ÎCCJ şi a judecătorilor instanţei supreme, anunţat de mai multe organizaţii nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independenţa justiţiei şi cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept”, se arată într-un comunicat de presă al CSM remis vineri.

În opinia magistraţilor de la CSM, efectul acţiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depăşeşte „cu mult” limitele unor „pretinse” critici constructive şi dobândeşte caracterul „unor presiuni fără precedent” la adresa justiţiei.

Potrivit CSM, ar fi vorba despre „acţiuni publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiţiei”.

„În aceste condiţii, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă susţinerea deplină faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie întrucât afectarea independenţei acesteia, prin acţiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiţiei şi subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-şi mai poate îndeplini menirea constituţională, aceea de a garanta funcţionarea societăţii democratice în respect deplin faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”, a mai transmis CSM.

În legătură cu deciziile Instanţei supreme prin care au fost eliberate din închisoare persoane condamnate pentru corupţie prin aplicarea prescripţiei, CSM dă vina pe Parlament şi clasa politică pentru că nu au modificat legile în acord cu hotărârile Curţii Constituţionale.

„Instanţele judecătoreşti au îndatorirea constituţională de a înfăptui justiţia, sens în care acestora le revine obligaţia de a aplica legea şi de a respecta deciziile Curţii Constituţionale. Instanţele nu pot să nesocotească cadrul normativ incident, pe care trebuie să-l aplice în litera şi spiritul său, fără posibilitatea de a-l completa, întrucât s-ar substitui în mod nepermis altor puteri în stat.

În acest context, este bine ca opinia publică să conştientizeze faptul că, de pildă, problematica prescripţiei răspunderii penale nu ar fi avut impactul actual în multe cauze penale dacă autoritatea legiuitoare ar fi intervenit cu promptitudine imediat după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, aşa cum era obligată de Legea fundamentală.

Dimpotrivă, legiuitorul a ales să intervină abia după 4 ani, fapt care a perpetuat efectele unei legislaţii neconstituţionale. Aşadar, în loc să-şi asume consecinţele propriilor inacţiuni, reprezentanţii clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor şi generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar”, a mai susţinut CSM.

Mai multe organizaţii civice, printre care Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, organizează vineri, de la ora 18:30, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un protest împotriva şefei Instanţei supreme, Lia Savonea.

Organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie.