Scandal și la Academia de Științe Agricole. ”Conducerea ASAS este dominată de pensionari cu averi de milioane de euro”, acuză un doctor în agronomie

Alegerile pentru conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, programate pentru 27 noiembrie 2025, se desfășoară în condiții de opacitate totală, susține Aurelian Buliga-Ștefănescu, doctor în agronomie, într-un memoriu trimis Guvernului, Ministerului Agriculturii și Ministerului Educației. Acesta afirmă că instituția finanțată din bani publici funcționează în afara normelor de transparență și responsabilitate, iar statul asistă, fără reacție, la degradarea cercetării agricole.

„Acest demers are la bază realitatea verificabilă că un sistem public cu rol strategic, așa cum este cercetarea agricolă, a fost transformat într-o structură opacă, în care deciziile se iau fără transparență”, spune Buliga în memoriu, transmis și redacției aktual24.ro.

Institutul Nobel anulează conferința de presă a câștigătoarei înaintea ceremoniei de acordare a Premiului pentru Pace. Nu se știe când și cum va sosi Machado la ceremonie

Trei informații care arată ipocrizia lui Trump față de Europa

„Alegeri pe întuneric”: fără candidați anunțați, fără programe, fără dezbateri

Potrivit memoriului, procesul electoral ar fi lipsit de elementele minime ale unei selecții democratice. „Nu există o listă publică a candidaților, nu există CV-uri, nu există programe de management, nu există dezbateri publice”, afirmă autorul. Acesta susține că membrii Academiei sunt invitați să voteze „în orb”, fără informațiile necesare pentru un vot responsabil.

„ASAS nu organizează alegeri, ci numiri mascate în procedură electorală”, spune Buliga, acuzând o „cultură instituțională a secretizării”.

Secretizarea, ridicată la rang de regulă

Buliga afirmă că, la finalul anului 2024, ASAS ar fi emis o decizie prin care a „blocat accesul public la documente esențiale”: situații economice, contracte, indicatori de performanță sau date privind producția.

„Secretizarea nu este întâmplătoare, este un instrument de conservare a unui sistem care se teme de evaluare”, arată memoriul, subliniind că blocarea informațiilor contravine legislației privind transparența instituțiilor publice.

„Un sistem blocat”: directori interimari de peste 15 ani și concursuri fără concurență

Legea 45/2009, cadrul legislativ care reglementează funcționarea ASAS, este descrisă ca „expirată” și incapabilă să genereze competiție reală.

„Interimatul a devenit regulă, nu excepție. În unele unități ale ASAS, aceeași persoane ocupă funcții de director interimar de peste cincisprezece ani, fără evaluare și fără competiție”, spune Buliga.

Acesta acuză și existența unor proceduri de concurs ale căror rezultate sunt „cunoscute neoficial înainte să înceapă”, în timp ce performanța științifică rămâne aproape absentă.

Acuzații de sinecuri și conflicte de interese

Memoriul afirmă că peste jumătate din conducerea ASAS ar fi formată din persoane pensionate, care continuă să ocupe funcții bine remunerate, deși legislația introduce restricții privind cumulul pensiei cu salariul.

„Instituția pare să fi orientat energia administrativă nu către modernizare, ci către găsirea unor modalități de a evita aplicarea legislației”, afirmă Buliga.

Acesta menționează și situații de „suprapuneri problematice” între funcții publice și interese private, inclusiv cazuri de persoane care iau decizii în instituții cu care derulează activități comerciale.

Performanță scăzută, directori cu averi mari

Deși sistemul beneficiază de fonduri semnificative (programe ADER, subvenții bugetare, plăți APIA) rezultatele ar fi „aproape inexistente”.

„În timp ce discursul oficial vorbește despre lipsa finanțării, unele unități sunt conduse de directori care au acumulat averi considerabile, unii ajungând milionari în euro”, notează Buliga.

Rolul Ministerului Agriculturii: responsabil legal, absent în practică

Buliga acuză și pasivitatea Ministerului Agriculturii în supravegherea sistemului: „Ministerul invocă o ‘relație de colaborare’, nu de subordonare, ca și cum responsabilitatea față de utilizarea banilor publici s-ar reduce la un parteneriat informal”, afirmă el.

Deși reprezentanții MADR sunt remunerați pentru participarea în consiliile de administrație, „neregulile repetate nu au generat intervenții, monitorizare sau măsuri corective”.

„Alegerile din 27 noiembrie nu sunt democratice, ci expresia unui sistem lipsit de meritocrație”

Buliga concluzionează că procesul electoral programat pentru 27 noiembrie 2025 este o formalitate care reconfirmă un sistem blocat.

„Membrii ASAS sunt puși să voteze legați la ochi, fără candidați, fără programe, fără dezbateri. Aceste alegeri nu reprezintă un pas înainte, ci consolidarea unui mecanism autoreferențial”, afirmă el.

Autorul susține că stagnarea și lipsa de transparență au dus la prăbușirea credibilității ASAS: „Nu mai este invitată între fermieri, nu mai propune soluții, nu mai participă la dezbateri. Instituția a devenit o structură închisă, deconectată complet de nevoile agriculturii românești.”