Scapa Udrea si Darius Valcov, s-a dat noua OUG 13. ICCJ a decis ca hotararea CCR privind prescriptia se aplica retroactiv, „mii de dosare de coruptie s-ar putea inchide”
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat marti ca decizia CCR privind prescriptia se aplica retroactiv. Mii de dosare de coruptie s-ar putea inchide, anunta magistratii. Printre beneficiari se numara Elena Udrea si Darius Valcov.
Mai multe instante din tara au solicitat Inaltei Curti sa stabileasca daca deciziile CCR privind prescriptia retroactiveaza pe principiul legii penale celei mai favorabile.
Instanta suprema a hotarat marti ca decizia CCR privind prescriptia se aplica retroactiv:
„Normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului „mitior lex” prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 5 din Codul penal.
Instanta care solutioneaza contestatia in anulare, intemeiata pe efectele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/26.04.2018 si nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescriptia raspunderii penale, in cazul in care instanta de apel a dezbatut si a analizat incidenta acestei cauze de incetare a procesului penal in cursul procesului anterior acestei din urma decizii”.
Surse judiciare au explicat pentru Agerpres ca aceasta decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instantelor sau in ancheta la procurori, iar inculpatii vor scapa de condamnare sau acuzatii, ca urmare a prescrierii faptelor. Elena Udrea si Darius Valcov se afla printre beneficiari.
Pe 26 mai, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional un articol din Codul penal care permitea procurorilor sa intrerupa cursul prescriptiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat ca, in perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de intrerupere a prescriptiei penale.
Unele instante au suspendat procesele in asteptarea unei lamuriri de la Instanta suprema, altele au trecut insa direct la aplicarea deciziei CCR si au dispus incetarea unor procese de coruptie.
Curtea de Apel Bucuresti a fost prima instanta care a sesizat ICCJ in legatura cu aceasta chestiune, urmata apoi de alte instante.
In sesizarea trimisa la ICCJ, magistratii de la CAB apreciau ca exista trei ipoteze de luat in calcul:
* De la data de 25.06.2018 pana la data de 30.06.2022, data intrarii in vigoare a OUG nr. 71/2022, in materie penala nu a functionat, din punct de vedere legal, intreruperea cursului termenelor de prescriptie a raspunderii penale. Solutia are ca premisa natura substantiala a institutiei prescriptiei raspunderii penale, avand ca efect inlaturarea raspunderii penale, adica imposibilitatea (excluderea) aplicarii pedepselor si a luarii masurilor educative sau de siguranta. Prescriptia raspunderii penale este o institutie de drept penal substantial, in totalitate. Ca urmare, normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de proceduri sunt norne de drept substantial, deoarece afecteaza termenul si, implicit, prescriptia raspunderii penale.
* Normele care reglementeaza efectul intreruptiv de prescriptie al actelor de procedura sunt norme de drept procesual supuse principiului „tempus regit actum”, iar actele procesuale intocmite de catre organele judiciare inainte de data de 25.06.2018 raman valabile ca acte intreruptive de prescriptie a raspunderii penale. Ulterior indeplinirii actului de procedura incep si curge un nou termen de prescriptie. Actele intreruptive de prescriptie trebuie intotdeauna luate in considerare numai in raport cu legea sub imperiul careia s-au produs.
* Distinct de ipotezele mentionate mai sus, Curtea de Apel Bucuresti aprecia ca se mai poate decela inca o ipoteza. Desi prescriptia este in totalitate o institutie de drept substantial (inclusiv intreruperea), art. 155 alin.1 Cod penal, incomplet temporar in perioada 25.06.2018 – 30.05.2022, ca urmare a deciziei nr. 297/2018 a Curtii Constitutionale, nu intruneste conditiile unei legi penale mai favorabile, in sensul art.5 Cod penal, deoarece nu a fost legiferat in sensul inlaturarii prescriptiei special.
„Cu alte cuvinte, in situatia de fata, avem de-a face cu o succesiune aparenta de legi penale. O succesiune reala de legi apare atunci cand intervin doua sau mai multe legi care reglementeaza in mod diferit norma de incriminare, sau o norma de drept substantial. Norma de drept substantial ramasa in vigoare dupa decizia nr.297/2018 a CCR nu reglementeaza in mod diferit institutia prescriptiei raspunderii penale, ci a ramas incompleta, nefunctionala si reprezinta un caz de inaplicabilitate a legii penale. In general, aplicarea principiului legii penale mai favorabile este rezultatul vointei legiuitorului, ca urmare a schimbarii la un moment dat a politicii penale a statului. Pentru a fi incident art. 5 Cod penal, trebuia sa intervina o lege noua care sa suprime prescriptia, sa mareasca ori sa micsoreze termenele de prescriptie, sa modifice regimul prescriptiei sub aspectul inceputului prescriptiei, cauzelor de suspendare sau de intrerupere”, spuneau judecatorii de la CAB.
In opinia magistratilor de la CAB, decizia Curtii Constitutionale nu intruneste conditiile unei legi penale mai favorabile si, astfel, nu poate sa fie aplicata retroactiv.
„In cazul de fata, exista o singura lege care a fost sanctionata in aspectele ei de drept substantial, fiind lipsita de aplicabilitate pentru o perioada determinata de timp. Decizia nr.297/2018 nu are efect de abrogare a art. 155 alin.1 Cod penal si nici nu il reconfigureaza. Astfel, decizia mentionata nu a creat drept pozitiv, ca de exemplu in cazul art. 35 alin.1 Cod penal, iar pasivitatea legiuitorului nu poate transforma norma ramasa in vigoare in drept pozitiv. In concluzie, o lege, care nu contine toate elementele pentru a functiona eficient, nu poate sa se intoarca in trecut sau sa ultraactiveze tocmai in vederea aplicarii ei. Daca s-ar aprecia altfel, nu s-ar aplica norma incompleta, ci doar s-ar inlatura efectele juridice generate de alte legi intr-adevar aplicabile”, este concluzia CAB.
