Adaugă ca sursă preferată pe Google
O eventuală încetare a focului în Ucraina nu ar însemna automat și reducerea riscurilor de securitate pentru Europa, avertizează o analiză Foreign Policy, privind capacitățile militare ale Rusiei și vulnerabilitățile NATO.
Potrivit autorului, după oprirea războiului, Europa ar putea intra într-o perioadă și mai periculoasă, în care Moscova ar dispune de o armată mai puternică, mai experimentată și de avantaje tactice pe care statele europene încă încearcă să le recupereze.
Odată cu stabilizarea frontului de către Ucraina și lovirea unui număr tot mai mare de ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei, în timp ce ofensiva de primăvară a Rusiei s-a lovit de un zid, poate că este adevărat ceea ce spunea colonelul Nicholson în The Bridge on the River Kwai: „Dintr-odată îți dai seama că ești mai aproape de sfârșit decât de început”.
Având în vedere perspectiva ca războiul să se apropie de un armistițiu, chiar și temporar, spre sfârșitul acestui an sau în 2027, factorii de decizie europeni ar trebui să privească realist situația. Odată ce luptele din Ucraina se vor opri, Europa va intra în cea mai periculoasă perioadă în raport cu Rusia. Capacitățile militare ale Europei și, implicit, capacitatea sa de descurajare vor fi, probabil, la cel mai slab nivel comparativ cu puterea Rusiei.
Armata Rusiei va fi excesiv de numeroasă
Aliații se vor confrunta cu o armată rusă care, până atunci, va fi crescut numeric, va fi acumulat aproape cinci ani de experiență de luptă și va fi dezvoltat avantaje reale pe care Europa a întârziat să le egaleze și pentru care va avea nevoie de ani să recupereze decalajul, în special în războiul la distanță și în lovirea dinamică a țintelor din spatele frontului.
Mai mult, singurul instrument al președintelui rus Vladimir Putin pentru a-și impune cererile privind refacerea sferei de influență de tip sovietic a Moscovei este armata. Europa se confruntă astfel cu o dilemă de tip „ciocan și cui”: pentru Putin, orice problemă pare una care poate fi rezolvată prin război. Acest lucru face ca riscurile să fie foarte clare.
De aceea, merită reanalizat rolul pe care l-am avut într-un joc de război desfășurat în decembrie 2025, în care am atacat NATO și am câștigat. Mai exact, am jucat rolul șefului Statului Major rus într-un exercițiu desfășurat la o academie militară germană.
Deși jocul a inclus confruntări militare, nu a fost un exercițiu operațional care să testeze un plan de campanie, doctrina militară sau structura de forțe. Accentul a fost pus pe procesul de luare a deciziilor politice. Sarcina mea, ca membru al „Echipei Roșii”, a fost să creez o criză militară pe flancul estic al NATO și să forțez „Echipa Albastră”, guvernul german, să reacționeze. Atacând Lituania încă din prima mișcare, am copleșit atât de puternic procesul decizional politic și militar german, încât cel mai important aliat european al NATO nu a făcut nimic.
Desfășurat la Universitatea Helmut Schmidt a Bundeswehr-ului german din Hamburg și transformat ulterior într-un podcast de publicația germană Die Welt, exercițiul a primit o atenție mediatică considerabilă, inclusiv după ce un jurnalist l-a întrebat pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre rezultat în timpul unei conferințe de presă.
Cum poate fi paralizată alianța NATO
Pentru a învinge și practic a paraliza NATO, m-am concentrat pe trei puncte simple unde cred că Rusia are avantaj.
Primul: viteza. Problema fundamentală a NATO este că, într-un scenariu militar care implică unul sau mai multe state baltice, Rusia ar avea deja un număr mare de trupe în zonă. NATO, în 2026, nu are.
În al treilea rând, Rusia ar putea menține acel teritoriu și ar putea amenința cu escaladarea nucleară, descurajând NATO să contraatace.
De ce cred acest lucru? Pentru că liderii politici germani evită să răspundă unei întrebări fundamentale: ar risca ei cu adevărat un război direct, posibil nuclear, cu Rusia pentru un stat baltic?
Citește și
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Președintele american Donald Trump a declarat, joi, că a anulat noile atacuri militare asupra Iranului la câteva ore după ce a amenințat că va escalada războiul care durează de 3 luni. Președintele a declarant, într-o postare pe rețelele de socializare, că a făcut această mișcare „pe baza faptului că discuțiile cu Republica Islamică Iran au […]
Banca Centrală Europeană urmează să majoreze joi ratele dobânzilor pentru prima dată din 2023, pe măsură ce războiul din Iran alimentează inflația, în ciuda îngrijorărilor că această măsură ar putea afecta creșterea economică din zona euro aflată în dificultate. Aceasta ar face din BCE prima dintre marile bănci centrale din lume care majorează costurile de […]
Echipa ART TU Cluj-Napoca, formată din peste 80 de studenți ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), a prezentat joi noul monopost electric, Afia, cu care vor participa în sezonul competițional Formula Student 2026. Vehiculul poate atinge aproximativ 80 km/h, însă circuitele sunt concepute pentru a testa stabilitatea în viraje, accelerațiile și frânările repetate, precum și […]
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat, joi, că Guvernul Eugen Tomac va trece de votul Parlamentului, susținând că România are nevoie de „o schimbare de direcție” după guvernarea condusă de liderul PNL, Ilie Bolojan. „După părerea mea, Guvernul Tomac trece. Și eu cred că e un lucru bun”, a spus Claudiu Manda, la […]
Autoritățile din Franța și Germania discută mai multe opțiuni pentru reformarea serviciului diplomatic al Uniunii Europene, creat în urmă cu 15 ani, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea blocului comunitar de a răspunde mai eficient crizelor geopolitice. Potrivit a cinci surse citate de publicația Financial Times, una dintre variantele analizate presupune retragerea unor competențe ale […]
