În acelaşi timp, liderul de la Budapesta a afirmat că Rusia reprezintă „un risc de securitate pentru întreaga Europă” şi a susţinut că Ucraina are nevoie de garanţii internaţionale solide şi aplicabile pentru a-şi asigura securitatea pe termen lung.
Întrebat cum ar putea arăta Europa după încheierea războiului din Ucraina, Peter Magyar a afirmat că situaţia economică şi costurile ridicate ale energiei ar putea determina statele europene să reia, cel puţin parţial, relaţiile energetice cu Rusia.
„În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parţial la sursele de energie ruseşti şi va ridica sancţiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe şi nimeni nu vrea să menţină un nou Război Rece economic şi politic de dragul păcii”, a declarat premierul ungar.
Magyar a susţinut că Ungaria continuă să depindă de petrolul rusesc şi că trecerea la alte surse energetice nu poate fi realizată într-un interval scurt.
El a afirmat că lipsa creşterii economice şi preţurile ridicate la energie afectează economia ungară şi nivelul de trai al populaţiei.
Potrivit acestuia, diversificarea surselor de energie rămâne un obiectiv pe termen lung, însă deciziile privind viitoarele relaţii economice cu Rusia trebuie să ţină cont şi de competitivitatea economiilor europene.
Deşi a pledat pentru o abordare pragmatică a relaţiilor economice cu Moscova după încheierea războiului, Peter Magyar a afirmat că Rusia reprezintă în prezent o ameninţare pentru securitatea continentului.
„Este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să trăiască cu teama de sabotaj rusesc sau de un atac rusesc”, a spus el.
Premierul ungar a afirmat că războiul trebuie să se încheie cât mai rapid şi că Ucraina are nevoie de garanţii internaţionale credibile, pentru a evita repetarea unei situaţii similare.
El a invocat Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care marile puteri au garantat independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, susţinând că angajamentele asumate atunci nu au fost respectate.
„Ucraina are nevoie de garanţii internaţionale autentice, aplicabile”, a declarat Magyar.
Liderul ungar a precizat că nu consideră armamentul, în sine, drept o garanţie suficientă de securitate şi a afirmat că responsabilitatea pentru un eventual acord aparţine în principal marilor puteri.
În interviul acordat FAZ, Peter Magyar a reiterat disponibilitatea Ungariei de a găzdui eventuale negocieri între Rusia şi Ucraina.
„Putem oferi asistenţă diplomatică şi umanitară, iar Ungaria ar putea fi, de asemenea, un loc de negocieri”, a afirmat premierul ungar.
El a susţinut că Budapesta poate contribui la eforturile diplomatice pentru încheierea conflictului, chiar dacă Ungaria nu poate avea un rol decisiv în stabilirea garanţiilor de securitate pentru Ucraina.
Declaraţiile lui Peter Magyar vin în contextul în care perspectivele unor negocieri directe între Kiev şi Moscova rămân incerte, iar principalele puteri occidentale caută în continuare formule care ar putea duce la încheierea războiului început în februarie 2022.
Prin poziţiile exprimate în interviul pentru publicaţia germană, liderul ungar propune o abordare care combină criticile la adresa agresiunii ruse şi susţinerea unor garanţii de securitate pentru Ucraina cu ideea reluării, după război, a unor relaţii economice şi energetice între Europa şi Rusia.