Deși sclavii din anticul oraș roman Pompei erau considerați doar „instrumente de vorbire”, unii primeau hrană mai bună decât oamenii obișnuiți, a declarat, vineri, ministerul italian al Culturii, citând dovezi obținute în urma unor săpături recente.
Amfore cu fasole fava și un bol mare cu fructe – pere, mere și fructe de sorb – au fost găsite la primul etaj al unei camere pentru servitori dint-o vilă mare din Civita Giuliana, o suburbie din nordul anticului Pompei, se arată în comunicatul citat de Reuters.
Sclavii locuiau la parter, în camere de 16 metri pătrați infestate cu șobolani, în care stăteau până la trei persoane, dar arheologii cred că nutriția lor a fost îmbunătățită pentru a le menține productivitatea, se arată în comunicat.
„Se putea astfel întâmpla ca sclavii din vilele din jurul orașului Pompei să fie mai bine hrăniți decât mulți cetățeni oficial liberi, ale căror familii nu aveau strictul necesar pentru a trăi și care, prin urmare, erau forțați să cerșească de la notabilii orașului”, a declarat ministerul. Oamenii obișnuiți din clasa muncitoare se bazau de obicei pe o dietă simplă pe bază de grâu.
Orașul Pompei de lângă Napoli, cândva înfloritor, și împrejurimile sale au fost distruse de erupția Muntelui Vezuviu în anul 79 d.Hr., dar rămășițele sale au supraviețuit după ce au fost scufundate timp de secole sub o pătură groasă de cenușă și lavă.