Se anunta blocaje la varful UE. Ungaria nu exclude folosirea dreptului de veto in timp ce va detine presedintia Consiliului UE
Ungaria isi va folosi dreptul de veto daca va fi necesar odata ce va prelua presedintia rotativa a Consiliului UE, relateaza Euronews.
Aceasta tara urmeaza sa preia conducerea Consiliului la 1 iulie, succedand Belgiei.
In calitate de detinatoare a presedintiei, Ungaria va fi responsabila de stabilirea agendei politice, de moderarea discutiilor dintre statele membre si de reprezentarea institutiei in fata Parlamentului European si a Comisiei Europene.
Aceasta perspectiva a alimentat temerile ca aceasta tara va ignora rolul de „broker onest” si va abuza de pozitie pentru a trage de timp, a bloca sau pur si simplu a ignora dosare-cheie pe care le considera nefavorabile, cum ar fi sprijinul pentru Ucraina si sanctiunile impotriva Rusiei.
Potrivit lui Zoltan Kovacs, purtatorul de cuvant international al guvernului, care coordoneaza viitoarea presedintie, Ungaria nu va retine chestiuni de pe agenda comuna, dar isi va face totusi auzita vocea.
„Stim ce inseamna sa fii un broker onest”, a declarat Kovacs joi, in timpul unui briefing cu jurnalistii. „Ne cunoastem rolul si indatoririle in ceea ce priveste presedintia, dar asta nu inseamna ca Ungaria nu isi va sustine pozitia”, a mai spus el.
De cand Vladimir Putin a decis sa lanseze invazia in Ucraina in februarie 2022, Ungaria si-a scandalizat colegii din UE prin utilizarea pe scara larga a dreptului de veto pentru a face sa deraieze deciziile colective si pentru a obtine concesii.
Acesta a fost cazul interdictiei impuse de UE asupra petrolului rusesc si al fondului special de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Timp de aproape un an, Ungaria a mentinut un veto ferm asupra unei transe de 500 de milioane de euro pentru sprijinul militar acordat Kievului.
Unii lideri UE au fost vizibil frustrati de pozitia premierului Viktor Orban, care a promis sa „ocupe Bruxelles-ul” si sa „aduca schimbarea” in bloc, conform ideologiei sale nationaliste, de dreapta dura.
Intrebat daca tara va folosi dreptul de veto in timp ce detine presedintia Consiliului, Kovacs a sugerat ca va face acest lucru daca va fi necesar.
„Pana cand nu exista o pozitie comuna, nu exista o pozitie comuna”, a spus el.
Un detinator al presedintiei care ar exercita singur dreptul de veto ar starni imediat controverse, deoarece se asteapta ca acesta sa se abtina in dosare sensibile, impotriva carora altfel ar vota. Dar Kovacs a precizat ca, in cazurile in care tara are o pozitie „ferma”, o va pastra, indiferent la asteptari.
„Doar pentru ca suntem presedinti nu inseamna ca vom renunta la propria noastra pozitie”, a spus el. „Elaborarea consensului nu inseamna ca renuntam la pozitia noastra”, a mai spus el.
Kovacs a mentionat ca „respectul” pentru interesele nationale reprezinta „esenta” Uniunii Europene si a mentionat recenta aprobare a Noului Pact privind migratia si azilul ca un exemplu de ignorare de catre bloc a necesitatii de „consens”.
Cu toate acestea, conform tratatelor, politica de migratie este decisa prin majoritate calificata, nu prin unanimitate.
