Se confirma, Dragnea s-a pus in genunchi in fata UDMR si accepta ce era „inacceptabil”. Atat de disperat este sa nu pice Dancila

politica

Deputatii vor vota, miercuri, proiectul de Cod administrativ, iar printre prevederi se numara si eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minoritatilor nationale in prefecturi, primarii, consilii judetene si locale, dar si cum vor fi montate placutele bilingve.

„Art.94.- Folosirea limbii minoritatilor nationale (1) In unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, precum si prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligatia sa asigure in raporturile cu acestia, folosirea limbii minoritatii nationale respective, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentului Cod si ale tratatelor internationale la care Romania este parte.

(2) Autoritatile si institutiile publice, precum si celelalte entitati juridice prevazute la alin.(1), prin hotararea organelor lor deliberative sau dupa caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minoritatilor nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale nu ating ponderea prevazuta la alin (1)”, prevede proiectul de Cod administrativ care a fost adoptat de Senat si va intra fara modificari la votul de miercuri al Camerei Deputatilor, informeaza Mediafax.

Cu alte cuvinte, pragul existent de 20% in ceea ce priveste obligativitatea folosirii limbii materne in institutiile publice va putea fi eliminat, daca asa considera autoritatile publice. Totodata, proiectul de Cod administrativ prevede si cum pot fi instalate placutele bilingve.

„Art 195 (2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale si entitatile prevazute la art.94 alin. (1), cu aparatul de specialitate si organismele subordonate acestora, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba minoritatii nationale respective si primesc raspunsul atat in limba romana, cat si in limba minoritatii nationale respective. (3) In scopul exercitarii dreptului prevazut la alin.(2), autoritatile publice si entitatile prevazute la art.94 alin.(1) au obligatia sa puna la dispozitia cetatenilor apartinand unei minoritati nationale formulare si texte administrative de uz curent si in limba lor materna. (…) (4) Lista formularelor si a textelor administrative de uz curent se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relatii Interetnice elaborata in parteneriat cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritatilor Nationale – ISPMN. (5) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind relatii cu publicul sunt incadrate si persoane care cunosc limba minoritatii nationale respective. (6) Autoritatile administratiei publice locale si entitatile prevazute la art.94 alin.(1) asigura inscriptionarea denumirii ocalitatilor, a strazilor, a pietelor si a parcurilor, a denumirii institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba minoritatii nationale respective, in conditiile prevazute la alin. (2)”, se arata in initiativa legislativa.

Pe 11 iunie, Senatul a adoptat propunerea legislativa privind Codul administrativ al Romaniei, printre prevederi regasindu-se si introducerea pensiilor speciale pentru alesii locali, care vor fi suportate din bugetul de stat. Camera Deputatilor este for decizional pentru acest proiect.

Mai mult despre: , , ,

Comentarii: