Se întoarce Marea Britanie în Uniunea Europeană? Semnalul neașteptat venit de la Londra

Adaugă ca sursă preferată pe Google

În discursul susținut marți, 29 septembrie, la conferința partidului său, Andy Burnham a fost inițial prudent și s-a limitat să vorbească despre „diferite opțiuni”. Ulterior, noul lider laburist și-a clarificat poziția. Pentru prima dată de la Brexit, un premier britanic a sugerat că revenirea în Uniunea Europeană nu este exclusă, insistând asupra avantajelor economice pe care le-ar putea aduce o asemenea decizie. Regatul Unit a votat pentru Brexit în 2016 și a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020.

O eventuală revenire rămâne însă extrem de dificilă într-o țară încă marcată de dezbaterile și diviziunile provocate de referendumul din 2016. În același timp, partidul Reform UK, cunoscut pentru poziția sa critică față de Uniunea Europeană, se află în sondaje foarte aproape de Partidul Laburist, ambele formațiuni fiind cotate în jurul valorii de 24 la sută, potrivit datelor citate de Le Monde.

Luca Niculescu, exclus să renunțe: „Joi intenționez să depun lista de miniștri și programul de guvernare”

Jared Kushner și Steve Witkoff vor discuta despre „noul” plan de pace cu delegația ucraineană

Nigel Farage, liderul Reform UK, a susținut joi că redeschiderea dezbaterii privind Brexitul îi oferă „cel mai mare impuls din cariera mea”. Declarația sa arată cât de sensibilă rămâne problema relației cu Uniunea Europeană în politica britanică.

În pofida schimbării de ton de la Londra și a reacțiilor favorabile exprimate de președintele francez Emmanuel Macron și de premierul spaniol Pedro Sánchez, Bruxelles-ul continuă să manifeste multă prudență. „Vrem să vedem acțiuni”, a declarat pentru Le Monde o sursă din cadrul Comisiei Europene. „Suntem dornici să profităm de oportunitățile potrivite, dar totul stă în detalii.”

Forma concretă pe care ar putea-o lua revenirea Marii Britanii în jocul european rămâne neclară. Emmanuel Macron a avertizat că Londra nu ar putea selecta numai avantajele pe care le consideră convenabile. „Nu poți alege dintre libertățile Uniunii și să decizi să iei ceea ce îți convine, iar restul nu”, a declarat președintele francez.

Presiuni economice și politice pentru o apropiere de Bruxelles

Anand Menon, directorul centrului de reflecție The UK in a Changing Europe, consideră că există mai multe motive care împing Partidul Laburist către o relație mai apropiată cu Uniunea Europeană. „Există foarte multă presiune care împinge Partidul Laburist să se gândească la o relație mai apropiată cu UE”, a spus Menon.

Potrivit acestuia, primul factor este economia și conștientizarea efectelor reale ale Brexitului. Al doilea este legat de politica internă și de pierderea unor alegători către formațiunile aflate la stânga laburiștilor, către partidele naționaliste și către Verzi. Tema europeană ar putea deveni astfel o modalitate prin care Partidul Laburist încearcă să recâștige o parte dintre acești alegători.

Menon a indicat și contextul internațional, în special relația cu președintele american Donald Trump. „Lumea pare acum mult mai puțin sigură decât în 2016, iar Europa ar putea părea o opțiune mai bună decât părea atunci”, a explicat el.

Un sondaj YouGov publicat la 30 septembrie și citat de Le Monde arată că 59 la sută dintre britanici ar susține în prezent revenirea în Uniunea Europeană, în timp ce 30 la sută ar prefera menținerea situației actuale.

Un moment considerat istoric de susținătorii apropierii de UE

Europarlamentarul italian Sandro Gozi, copreședinte liberal al Adunării Parlamentare UE-Regatul Unit, a descris schimbarea de discurs de la Londra drept un moment istoric. „Acesta este un moment istoric”, a declarat Gozi.

El a susținut că, la zece ani după referendum, premierul britanic spune public ceea ce numeroși politicieni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii consideră de mai mult timp. „Brexitul nu a adus control. A costat oportunități, începând cu cele pentru tineri. A fost o greșeală istorică și cred că Andy Burnham știe și el acest lucru”, a afirmat europarlamentarul.

Le Monde citează și un raport al Centre for European Reform publicat în luna iunie, potrivit căruia Brexitul ar fi redus exporturile britanice către Uniunea Europeană cu aproximativ 12 la sută și importurile cu aproximativ 16 la sută.

Un nou summit între Regatul Unit și Uniunea Europeană

Noua dinamică inițiată de Burnham ar urma să se concretizeze la un viitor summit între Regatul Unit și Uniunea Europeană, planificat pentru a doua jumătate a lunii noiembrie.

Organizarea reuniunii, amânată la începutul verii după schimbarea guvernului de la Londra, s-a confruntat recent cu dificultăți din cauza dezacordurilor privind subiectele pe care cele două părți doresc să le includă în discuții.

Londra a cerut includerea pe agendă a politicii „Made in Europe”, bazată pe preferința europeană. Guvernul britanic încearcă să mențină accesul companiilor sale la piața unică și sperase să obțină o formă de statut de partener asociat, încă nedefinită.

Solicitarea a tensionat relațiile cu Bruxelles-ul. Potrivit informațiilor citate de Le Monde din Financial Times, cele două părți ar fi convenit în cele din urmă ca Marea Britanie să nu fie inclusă în acordul respectiv.

Negocierile dintre Londra și Bruxelles rămân dificile

În statele membre ale Uniunii Europene există un interes ridicat pentru conținutul viitoarelor discuții. Un diplomat european citat de publicația franceză a explicat că negocierile dintre Londra și Bruxelles rămân extrem de dificile.

În perioada în care Keir Starmer, predecesorul lui Burnham, a încercat o resetare a relațiilor cu Uniunea Europeană, cele două părți au ajuns la acorduri doar în câteva domenii. Printre acestea s-au numărat prelungirea acordului privind pescuitul și readmiterea britanicilor în programul european de schimburi pentru studenți Erasmus+.

Londra dorește acum ca politica privind migrația să fie inclusă pe agenda discuțiilor. Demersul vine după încheierea acordului cu Parisul cunoscut drept „unul intră, unul iese”. Mecanismul prevedea returnarea în Franța a unui migrant ajuns cu o ambarcațiune în Marea Britanie în schimbul preluării de către Regatul Unit a unei persoane aflate deja în Franța.

Fostele linii roșii ale Londrei sunt din nou în discuție

În ultimele luni, Bruxelles-ul și guvernul britanic au avut dificultăți în identificarea unor noi posibilități de apropiere, în mare parte din cauza „liniilor roșii” stabilite de liderii britanici după Brexit.

La începutul acestui an, Keir Starmer continua să promită că Regatul Unit va rămâne în afara pieței unice și a uniunii vamale europene. El respingea restabilirea libertății de circulație între cele două teritorii și recunoașterea hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Cele două părți schițaseră totuși o agendă pentru apropiere, concentrată asupra mobilității tinerilor și asupra unui posibil acord sanitar și fitosanitar. Un asemenea acord ar putea reduce birocrația pentru exporturile britanice de produse agricole și alimentare către continent. Progresele au stagnat însă, iar Sandro Gozi consideră că vechile limite politice nu mai corespund situației actuale.

„Liniile roșii de ieri sunt depășite. Ele au fost deja traversate. Este timpul să întoarcem pagina și să construim un nou parteneriat, în interesul atât al Regatului Unit, cât și al Uniunii Europene”, a declarat Gozi.

Un nou referendum ar putea deveni inevitabil

În Marea Britanie, redeschiderea discuției privind o eventuală revenire în Uniunea Europeană riscă să reactiveze vechile diviziuni provocate de Brexit. „Dezbaterea se va polariza destul de repede între cei care vor să revină și cei care vor să rămână în afara Uniunii”, a anticipat Anand Menon.

Chiar dacă revenirea Marii Britanii în Uniunea Europeană rămâne deocamdată o perspectivă îndepărtată, orice guvern care ar decide să avanseze în această direcție s-ar confrunta, foarte probabil, cu problema organizării unui nou referendum.

O astfel de consultare populară ar redeschide una dintre cele mai sensibile teme politice din istoria recentă a Regatului Unit și ar putea readuce în prim-plan diviziunile care au marcat țara după votul pentru Brexit din 2016.