„Se realizeaza o nebunie care contrazice toate standardele internationale, plus Constitutia”. OUG-ul lui Tudorel, desfiintat de Danilet
Juristii sunt sceptici in legatura cu OUG privind revizuirea sentintelor date pe protocoale, despre care a vorbit T. Toader, deoarece nu ar putea fi aplicata retroactiv. Insa, daca ea ar intra in vigoare, efectele ar fi devastatoare intr-o tara in care mii de dosare sunt realizate pe interceptari, afirma mai multi specialisti in drept pentru Mediafax.
„Tema in discutie se impune a fi analizata pe mai multe paliere. Intai este important a se analiza incalcarea (sau nu) a principiului securitatii raporturilor juridice, intrucat o astfel de Ordonanta de Urgenta ar avea ca efect repunerea in discutie a unui numar semnificativ de hotarari judecatoresti care au dobandit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza daca o astfel de Ordonanta de Urgenta tinde sa transforme revizuirea – cale extraordinara de atac – intr-o cale ordinara de atac, intr-un «apel deghizat» vizand hotarari ramase definitive”, a declarat, pentru agentia de presa Mediafax, avocatul Alexandru Chiciu.
Aparatorul a mai subliniat faptul ca o decizie a Curtii Constitutionale trebuie avuta in vedere de catre ministrul Justitiei inainte de a pune in practica demersul sau de propunere a unei ordonante.
„Nu in ultimul rand, as evalua o astfel de Ordonanta de Urgenta prin prisma principiului neretroactivitatii legilor. Iata de ce cred ca un astfel de demers tinde la a intra in coliziune cu principii constitutionale. Si iata de ce, inainte de a proceda la o astfel de initiativa, eu cred ca Ministerul Justitiei ar trebui sa consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curtii Constitutionale si, poate, astfel, ar avea o viziune mai clara asupra temei in discutie”, a mai spus avocatul.
Decizia Curtii 377/2017 arata ca un criteriu ce tine de esenta articolului din Constitutie (art. 15, alineat 2) privind caile de atac este data pronuntarii deciziei judecatoresti.
„Legiuitorul poate supune hotararea judecatoreasca unor cai de atac stabilite ca atare prin lege pana la momentul pronuntarii hotararii judecatoresti (…). In schimb, legiuitorului ii este interzis sa supuna hotararile judecatoresti unor noi cai de atac reglementate dupa pronuntarea acestora. Aceeasi regula se aplica atat cailor ordinare, cat si extraordinare de atac, ambele categorii de cai de atac urmand sa isi pastreze aceeasi configuratie juridica de la data stabilita drept reper de catre legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adaugarea unui nou motiv de revizuire dupa pronuntarea hotararii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicarii legii in timp, cu privire la hotararea judecatoreasca deja pronuntata”, se arata in decizia mentionata.
Judecatorul Cristi Danilet spune ca redeschiderea dosarelor, in baza unei astfel de ordonante, ar contrazice standardele internationale.
„Se aplica doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate in Romania mai inainte de data aparitiei acestei ordonante. Nu pot fi redeschise, ca sa redeschizi asa ceva, se realizeaza o nebunie care contrazice toate standardele internationale, plus Constitutia Romaniei. (….) Daca, prin absurd, o astfel de ordonanta totusi s-ar da – teoretic, ar trebui sa permita partilor si cred ca doar cei condamnati au interesul – cei condamnati in 2016. De ce spun asta, pentru ca dupa 2016, cand a aparut acea decizie a Curtii Constitutionale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanta ar trebui sa se aplice pentru condamnatii definitiv pe baza interceptarilor efectuate pana la aparitia deciziei din 2016. Nimeni nu stie cate dosare sunt, in primul rand. In al doilea rand, acele interceptari facute in anul 2016 de catre SRI s-a constatat deja ca sunt legale. In toate dosarele care au trecut prin instante s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptari pana in 2016 facute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar ca procurorul are posibilitatea sa se adreseze si unor astfel de organe precum serviciile de informatii”, a precizat Danilet.
Sursa citata precizeaza ca primul judecator care va primi o astfel de cauza va sesiza Curtea Constitutionala din cauza unor nereguli pe care le-ar ridica ordonanta.
Instanta Suprema a transmis ca, in ultimii noua ani, a emis peste 26.000 de mandate de siguranta nationala, intre care doar doua propuneri au fost respinse.
„Numarul propunerilor admise, in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala, de Inalta Curte de Casatie si Justitie avand ca obiect emiterea mandatelor de interceptare in baza securitatii nationale: – anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsa; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsa”, se arata intr-un raspuns al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
Potrivit Legii 51/1991, se pot solicita mandate in cazul in care exista suspiciuni potrivit carora sunt persoane care fac cunoscute activitati secrete privind siguranta nationala, care divulga date si informatii secrete care pot aduce prejudicii intereselor sigurantei nationale.
