România, unul dintre principalii producători și exportatori de cereale ai Uniunii Europene, se află într-o poziție strategică, în condițiile în care Portul Constanța este folosit tot mai mult ca rută alternativă pentru mărfurile ucrainene, relatează Mediafax.
Indicele mondial al prețurilor la cereale calculat de FAO a crescut cu 3,4% în iulie față de luna precedentă și este cu 6,9% peste nivelul din iulie 2025. În cazul grâului, avansul lunar a fost de 5,8%, iar prețurile sunt cu 9,9% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Organizația ONU a indicat printre factorii care au contribuit la creșterea prețurilor îngrijorările privind perturbarea exporturilor prin Marea Neagră și deteriorarea infrastructurii utilizate pentru transportul cerealelor.
Evoluția vine după o perioadă în care piețele agricole internaționale începuseră să se stabilizeze, dar intensificarea atacurilor din regiune readuce în prim-plan riscurile pentru una dintre cele mai importante rute de transport ale cerealelor.
Situația de securitate din Marea Neagră s-a deteriorat în ultimele săptămâni, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, porturilor și terminalelor de export. Atacurile afectează atât transporturile ucrainene de cereale, cât și fluxurile rusești de energie și materii prime.
Pentru Ucraina, consecințele sunt importante. Aproximativ 90% din exporturile agricole maritime ale țării trec prin zona porturilor din apropierea Odesei, iar atacurile asupra infrastructurii portuare pot reduce capacitatea de export și pot majora costurile logistice.
Transportatorii și companiile de asigurări sunt, la rândul lor, nevoiți să țină cont de riscul suplimentar. Creșterea primelor de asigurare pentru navele care acceptă să opereze în zone cu risc ridicat poate face transportul cerealelor mai scump, iar unele curse pot fi suspendate sau redirecționate.
Ucraina rămâne un furnizor important pentru piața mondială. Înaintea ultimului val de perturbări, țara reprezenta aproximativ 6% din exporturile globale de grâu și 11% din cele de porumb, potrivit datelor citate de Reuters.
Orice reducere semnificativă a fluxurilor ucrainene poate avea efecte asupra prețurilor internaționale, în special în condițiile în care cumpărătorii încearcă să își asigure surse alternative.
În acest context, România își consolidează rolul de rută alternativă pentru exporturile ucrainene. Portul Constanța este una dintre principalele infrastructuri prin care cerealele și alte mărfuri ucrainene pot ajunge pe piețele internaționale atunci când transportul direct prin porturile ucrainene devine mai riscant.
Decizia companiei daneze Maersk de a suspenda în iulie serviciile prin portul Ceornomorsk, pe fondul deteriorării situației de securitate, a accentuat importanța Constanței. O parte dintre transporturile afectate urma să fie redirecționată către portul românesc.
În paralel, Ucraina utilizează coridorul maritim care urmărește coasta vestică a Mării Negre în direcția României, astfel încât navele să rămână cât mai departe de zonele considerate mai periculoase.
România a devenit una dintre principalele porți comerciale pentru mărfurile ucrainene după declanșarea invaziei ruse. Până în 2025, aproximativ 30 de milioane de tone de cereale ucrainene trecuseră prin Portul Constanța.
Pentru România, evoluția are însă două efecte potențial contradictorii. Pe de o parte, creșterea fluxurilor prin Constanța consolidează poziția portului ca hub regional și poate aduce venituri suplimentare sectorului logistic. Pe de altă parte, creșterea prețului mondial al grâului poate exercita presiuni asupra întregului lanț alimentar.
Majorarea prețului internațional al grâului nu se transmite automat și imediat în prețul pâinii. România are o producție internă importantă și se află printre principalii producători și exportatori de cereale din Uniunea Europeană, ceea ce poate reduce dependența directă de importuri.
Totuși, producătorii români sunt conectați la piața europeană și mondială. În cazul în care prețurile internaționale continuă să crească, valoarea grâului comercializat în România poate urma aceeași tendință.
La costul materiei prime se adaugă celelalte cheltuieli ale industriei alimentare — energie, combustibili, transport, salarii și procesare — astfel încât un șoc prelungit asupra pieței cerealelor poate ajunge, în timp, să se reflecte și în prețurile produselor de panificație.
În prezent, însă, nu există o relație directă între creșterea de 5,8% a prețului mondial al grâului în iulie și o majorare similară a prețului pâinii în România. Evoluția prețurilor la raft va depinde de durata perturbărilor din Marea Neagră, de recoltele din România și din celelalte mari țări producătoare, precum și de costurile de transport și procesare.