Washingtonul susține că presiunea economică ar putea reduce necesitatea reluării unor operațiuni militare de amploare, în timp ce Teheranul denunță măsurile drept „terorism economic”.
Anunțul vine după ce președintele Donald Trump a amenințat cu o campanie de „război economic” și a avertizat țările care ar continua să ofere Iranului „orice tip de colac de salvare”.
Bessent a declarat pentru CNBC că administrația americană va prezenta luni mai multe detalii despre noul pachet de sancțiuni.
„Vom avea cele mai dure sancțiuni din istorie”, a spus oficialul american.
Secretarul Trezoreriei a sugerat că intensificarea presiunii economice ar putea reduce probabilitatea unei noi operațiuni militare de amploare.
„Dacă facem presiunea economică maximă, atunci probabil că nu va exista o reluare militară de amploare”, a declarat Bessent
Conflictul dintre Statele Unite și Iran durează de aproape șase luni și a afectat puternic piețele internaționale, inclusiv transporturile de energie. Mii de persoane au fost ucise, iar criza s-a extins în regiunea Golfului.
Donald Trump a avertizat miercuri că Statele Unite vor aplica măsuri severe oricărei țări care continuă să ajute Iranul din punct de vedere financiar sau logistic.
„Război economic și izolare la o scară fără precedent”, a transmis Trump într-un mesaj pe rețelele sociale.
Președintele american a avertizat că orice stat care permite instituțiilor financiare, companiilor, aeroporturilor sau autorităților publice să ofere Iranului „orice tip de colac de salvare” va suporta „CONSECINȚE ECONOMICE URIAȘE”.
Amenințările americane vin într-un moment în care Washingtonul încearcă să mențină presiunea asupra Teheranului, dar și să determine aliații și celelalte state să se alinieze strategiei sale.
Ministerul iranian de Externe a condamnat sancțiunile comerciale și economice americane, calificându-le drept „terorism economic”.
Teheranul susține că astfel de măsuri nu vor determina populația iraniană să renunțe la apărarea intereselor țării.
Potrivit autorităților iraniene, sancțiunile nu vor „crea nici cea mai mică ezitare în determinarea iranienilor de a proteja independența, demnitatea și suveranitatea națională a Iranului”.
Un punct sensibil pentru Washington este relația economică dintre Iran și China. Potrivit datelor Kpler citate de Reuters, China cumpără peste 80% din petrolul iranian transportat pe mare.
Scott Bessent a sugerat că Beijingul ar trebui să coopereze cu strategia americană, argumentând că și China este puternic dependentă de energia provenită din zona Golfului.
„Chinezii își iau 50% din energie din Golf. Așa că le-ar fi foarte util să intre în program”, a declarat Bessent.
Ambasada Chinei la Washington a transmis că „sancțiunile și presiunile nu ajută la rezolvarea problemei” și a cerut părților implicate să acționeze responsabil și să caute o soluție politică și diplomatică.
În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a acuzat administrația Trump că încearcă să distragă atenția opiniei publice americane de la problemele economice interne, inclusiv datoria record și dobânzile ridicate.
Araqchi a susținut că insistența Washingtonului asupra unor politici pe care Teheranul le consideră eșuate va produce „noi eșecuri” și va îndepărta și mai mult populația iraniană.
Noua strategie americană vine după două acorduri de încetare a focului anunțate în aprilie și iunie, ambele având ca obiectiv reluarea circulației navelor prin Strâmtoarea Hormuz și găsirea unei căi pentru încheierea conflictului. Ambele înțelegeri s-au prăbușit însă rapid.
Bessent a rezumat noua abordare a administrației americane drept o strategie în două etape: „Este o lovitură unu-doi. Avem blocada și vom avea cele mai dure sancțiuni din istorie”.
Oficialul american a adăugat că presiunea economică „va funcționa în Iran” și a susținut că obiectivul Washingtonului este schimbarea regimului de la Teheran.