Securistii care l-au torturat pe Gheorghe Ursu pana la moarte au fost achitati. S-a aplicat codul penal din 1968
Curtea de Apel Bucuresti a dispus joi achitarea fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase.
Cei doi au fost trimisi in judecata de procurori pentru crime impotriva umanitatii, insa judecatoarea Mihaela Nita de la Curtea de Apel Bucuresti a schimbat incadrarea faptelor in infractiunea de tratamente neomenoase pe motiv ca legea mai favorabila este Codul penal din 1968, informeaza Agerpres.
In acelasi dosar, Tudor Postelnicu (decedat), fost sef al Departamentului Securitatii Statului, a fost achitat pentru complicitate la tratamente neomenoase.
Instanta a lasat nesolutionata actiunea civila introdusa de familia lui Gheorghe Ursu, fiind ridicat sechestrul pe bunurile celor doi fosti ofiteri ai Securitatii comuniste.
Decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu apel.
La ultimul termen al procesului din 18 septembrie, un procuror a sustinut ca Marin Pirvulescu si Vasile Hodis ar fi trebuit condamnati la inchisoare pe viata, insa acestia au implinit 60 de ani, astfel incat a solicitat cate 25 de ani de inchisoare, in acest caz aplicandu-se vechiul Cod penal din 1968.
„Actiunile inculpatilor s-au inscris actiunilor represive ale organelor de securitate. Au fost incalcate drepturi fundamentale ale omului si valori esentiale prevazute de legile nationale si internationale. Nimeni nu poate sa fie pedepsit pentru gandurile lui”, spunea atunci procurorul.
Pe 1 august 2016, George Homostean (decedat), fost ministru de Interne, si Tudor Postelnicu (decedat), fost sef al Departamentului Securitatii Statului, au fost trimisi in judecata de procurorii militari pentru complicitate la savarsirea de infractiuni contra umanitatii in dosarul disidentului Gheorghe Ursu.
Totodata, au fost trimisi in judecata si fostii ofiteri de securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, acestia fiind acuzati de infractiuni contra umanitatii.
Gheorghe Ursu, inginer de constructii, poet si scriitor, a fost cercetat de Securitate in anii ’80, dupa ce a trimis scrisori catre „Europa Libera” si pentru ca tinea un jurnal in care nota ororile conducerii comuniste.
Procurorii sustin ca, in perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Ursu a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985, in Spitalul Penitenciar Jilava.
Procurorii militari au stabilit ca Marin Parvulescu si Vasile Hodis au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra lui Gheorghe Ursu, actiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa ii aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata”.
Fiul disidentului, Andrei Ursu, sustine ca Mihai Pirvulescu a fost cel care l-a anchetat mai intai in stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru ca acesta din urma a refuzat sa isi denunte prietenii (printre care cunoscutii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosasu), Securitatea a hotarat „continuarea cercetarilor sub stare de arest”, „urmand ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor” cu acestia.
Pentru a incerca sa evite un caz de persecutie politica ce ar fi fost neprielnic pe plan international regimului Ceausescu, Securitatea i-a inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost inchis intr-o celula cu doi detinuti de drept comun, Marian Clita si Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securisti sa exercite acte de violenta asupra lui.
Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, in arestul Militiei Bucuresti, in urma batailor primite de la Marin Pirvulescu si de la alti ofiteri de securitate, dar si in urma agresiunilor din partea unor detinuti de drept comun.
Pana acum, trei persoane au fost condamnate in acest caz: col. (r) Tudor Stanica, pe atunci seful Militiei din Capitala, col. (r) Mihai Creanga, adjunctul sau, si Marin Clita, colegul de celula al disidentului.
Tudor Stanica nu a facut nicio zi de inchisoare invocand motive medicale, Mihai Creanga a scapat dupa zece ani, iar detinutul de drept comun Marin Clita a iesit din puscarie dupa noua ani pentru buna purtare. In prezent, Clita este din nou in penitenciar, unde executa o condamnare de 14 ani primita in Danemarca, fiind acuzat ca a omorat o stewardesa intr-o camera de hotel din Copenhaga.
