Șefa CCR, explicații detaliate privind întâlnirea cu Bolojan. Replică pentru Savonea: ”Niciodată nu am luat în calcul demisia”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-un interviu acordat Recorder, Tănăsescu a susținut că întâlnirea nu a avut nicio legătură cu dosarele aflate pe rolul Curții, ci exclusiv cu problema spațiilor în care funcționează instituția. Întrebată explicit dacă s-a discutat vreun dosar, președinta CCR a răspuns: „Nu am discutat nimic legat de dosare”. Ea a exclus totodată posibilitatea de a demisiona în urma scandalului: „Eu nu am luat-o niciodată” în considerare.

Explicațiile vin după ce atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut clarificări publice privind întâlnirea cu Bolojan, invocând necesitatea protejării aparenței de imparțialitate a Curții. ÎCCJ a vorbit inclusiv despre necesitatea asumării unor „consecințe instituționale”.

Partidul lui Șoșoacă așteaptă ministere de la PSD: ”Cei 14 parlamentari ai noștri vor vota pentru noul guvern/ PSD are asigurate semnăturile”

Ce nu va difuza TVR-ul: Georgescu și Horațiu Potra, zboruri dovedite la Moscova. Cum au intervenit oficiali și instituții ale Rusiei în favoarea fostului candidat

Tănăsescu confirmă efectul legii asupra mandatelor: încetare după 30 de zile

Simina Tănăsescu a fost întrebată de Recorder și despre interpretarea lui Dominic Fritz, care a anunțat că, dacă legea este promulgată în forma actuală, își va pierde mandatul de primar.

Președinta CCR a evitat să comenteze situația personală a liderului USR, dar a explicat efectul juridic al textului validat de Curte.

„Redactarea acelei prevederi legale este în sensul că mandatele, că sunt elective sau că sunt mandate de demnitate publică sau de funcționar public, mandatele încetează în situația în care a existat constatarea definitivă a unei stări de incompatibilitate la 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi”, a declarat Tănăsescu.

Anterior, ea explicase că efectele juridice vor fi exact cele prevăzute de norma verificată de CCR: sancțiunea introdusă prin noua lege va produce efecte într-un interval de 30 de zile de la intrarea sa în vigoare.

Dominic Fritz susține că este vorba despre o sancțiune retroactivă și a anunțat că va merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă își pierde mandatul. Potrivit Recorder, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional cu voturile a cinci judecători CCR.

De ce s-a întâlnit cu Bolojan

În privința întâlnirii de vineri cu Ilie Bolojan, Simina Tănăsescu susține că subiectul a fost situația sediului CCR și posibilitatea ca instituția să primească spații administrative suplimentare.

Curtea Constituțională funcționează în Palatul Parlamentului, iar Tănăsescu afirmă că problema spațiilor este veche de aproximativ un an și devenise „extrem de acută” la începutul lunii august.

„Am adresat o întrebare dacă ar fi posibil ca din toată clădirea aceea pe cinci-șase etaje să fie alocate, nu știu, una, două încă spații administrative și pentru Curtea Constituțională”, a declarat președinta CCR.

Ea a precizat că nu a cerut în mod particular o întrevedere cu premierul, ci a transmis o solicitare către Secretariatul General al Guvernului privind posibilitatea obținerii unor spații suplimentare.

„Nu, n-am cerut-o în mod particular. Am adresat o întrebare la Secretariatul General al Guvernului, dar pentru a stabili modul în care ar fi posibil, fie și doar teoretic, să beneficiem de spații adiționale, era necesară o întâlnire”, a explicat Tănăsescu.

Întâlnirea nu fusese anunțată public

Una dintre criticile apărute după dezvăluirea întâlnirii a vizat faptul că aceasta nu fusese anunțată public și că s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu trei zile înaintea unei ședințe CCR cu miză politică majoră.

Tănăsescu a explicat că întâlnirea s-a organizat foarte rapid, după o ședință extraordinară a Guvernului în care fusese analizată problema repartizării unor spații.

Potrivit acesteia, între încheierea ședinței Guvernului și întrevederea cu Bolojan ar fi trecut numai „o oră, o oră și ceva”.

„Fizic n-aveam când să anunț”, a spus președinta CCR.

Ea a recunoscut că poate fi considerată legitimă întrebarea dacă o asemenea discuție nu ar fi putut fi amânată câteva zile, tocmai pentru a evita suspiciunile într-un moment în care CCR urma să se pronunțe asupra Legii integrității.

Tănăsescu a argumentat însă că situația spațiilor nu apăruse atunci, ci dura de aproximativ un an, iar după hotărârea discutată de Guvern exista riscul ca repartizarea spațiilor să fie făcută înainte ca CCR să își prezinte solicitarea.

„Nu am discutat nimic legat de dosare”

Recorder a insistat asupra celui mai sensibil aspect al întrevederii și i-a cerut președintei CCR să afirme explicit, înregistrat, dacă a discutat sau nu cu Ilie Bolojan despre cauzele care urmau să fie soluționate de Curte.

Tănăsescu a negat categoric.

„Am făcut afirmația aceasta în două rânduri în scris. O pot face ori de câte ori e nevoie. Nu cred că își poate cineva imagina că discuții referitoare la dosarele Curții se pot purta în afara cadrelor legale sau cel puțin imaginația mea nu poate ajunge până acolo. Nu am discutat nimic legat de dosare”, a declarat ea.

CCR transmisese anterior aceeași poziție într-un comunicat oficial, susținând că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai Executivului au ca obiect numai aspecte legate de „buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției” și că niciun dosar aflat pe rol nu a fost discutat.

CSM și Înalta Curte au cerut explicații

Explicațiile Siminei Tănăsescu au venit după reacții neobișnuit de dure din sistemul judiciar.

CSM a arătat că întrevederea s-a produs într-un moment în care CCR urma să decidă asupra unor cauze „cu relevanță instituțională semnificativă”, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan, și a cerut transparență deplină privind contextul, scopul și subiectele discutate.

Înalta Curte a mers mai departe și a susținut că situația este susceptibilă să creeze „aparența de apropiere” a președintei CCR față de una dintre părțile interesate politic de deciziile Curții, ceea ce ar putea afecta încrederea publică în imparțialitatea instituției.