Șefa CCR, noi precizări privind întâlnirea cu Bolojan: ”Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-un interviu pentru Cotidianul, Tănăsescu susține că a solicitat o discuție rapidă după ce a aflat din presă că Guvernul adoptase o hotărâre referitoare la corpul B3 al Palatului Parlamentului, unde CCR încearcă de mai mult timp să obțină spații suplimentare.

„Propunerea a aparținut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spațiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc”, a declarat Simina Tănăsescu.

Ginerele și emisarul lui Trump în Rusia, Jared Kushner, învinovățește Ucraina: „Dacă ar fi făcut concesii teritoriale, am fi avut deja un acord” – VIDEO

CNSAS a publicat cifrele exacte cu efectivele Securității din 1988: În total erau 14.629 de securiști, cei mai mulți dintre ei în București, Constanța și Timiș

CCR a ajuns de la mai puțin de 60 la aproximativ 140 de persoane

Președinta Curții explică faptul că instituția se confruntă de mai mult timp cu o problemă de spațiu.

Sediul CCR ar fi fost proiectat inițial pentru mai puțin de 100 de persoane, inclusiv judecătorii constituționali.

„Sub 60 erau la început. Între timp, am ajuns pe la 140 de persoane în același spațiu fizic, ceea ce, iarăși am mai declarat, nu ne împiedică, dar ne grevează activitatea”, a afirmat Tănăsescu.

Ea spune că, din acest motiv, a purtat atât discuții informale, cât și întâlniri oficiale cu reprezentanți ai Executivului, ai celor două Camere ale Parlamentului și ai Consiliului Legislativ.

Unele dintre aceste demersuri au fost urmate de corespondență instituțională și au permis CCR să obțină deja un spațiu suplimentar, pe care Tănăsescu îl descrie drept „modest, dar util”.

Interesul CCR pentru corpul B3 datează din 2025

Una dintre soluțiile analizate de Curte încă din toamna anului trecut a fost corpul B3 al Palatului Parlamentului, o construcție situată în spatele actualului sediu al CCR.

Inițial a fost luată în calcul chiar posibilitatea mutării sediului Curții.

„Oportunitatea cea mai facilă care ar fi existat ar fi fost un alt corp de clădire, asemănător cu cel de aici, unul simetric, situat în spatele nostru, care era atunci în construcție. În limbajul cunoscătorilor Palatului Parlamentului, este corpul B3”, a explicat președinta CCR.

Ulterior, specialiștii au ajuns la concluzia că mutarea întregii instituții nu ar fi posibilă în forma actuală a clădirii, dar că unele dintre serviciile CCR ar putea fi transferate acolo.

Tănăsescu afirmă că instituția și-a păstrat interesul pentru corpul B3 și a cerut Secretariatului General al Guvernului să fie informată atunci când apar evoluții privind spațiile respective.

„Un soi de alertă, așa cum se pun alertele pe Google”

Președinta CCR descrie solicitarea transmisă Secretariatului General al Guvernului drept „un soi de alertă”.

„Demersurile continue pe care le-am făcut au inclus și menționarea unui soi de alertă, așa cum se pun alertele pe Google, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, solicitând să ne informeze atunci când se întâmplă ceva legat de spațiul din corpul B3 al clădirii Palatului Parlamentului, căci ne menținem în continuare interesul viu pentru acel spațiu”, a declarat ea.

Momentul care ar fi declanșat întâlnirea de vineri a fost adoptarea unei hotărâri de Guvern referitoare tocmai la această zonă a Palatului Parlamentului.

Tănăsescu susține că a aflat despre hotărâre din presă, nu anterior ședinței Executivului.

„Am fost imediat interesată”

Președinta CCR afirmă că a vrut să afle dacă lucrările la corpul B3 s-au terminat, când ar urma să fie distribuite spațiile și dacă solicitarea formulată anterior de Curte fusese luată în considerare.

„Asta a însemnat un schimb de telefoane și, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spații”, a spus Tănăsescu.

Întrebată dacă ea a fost cea care a inițiat întâlnirea cu Bolojan, președinta CCR a afirmat că nu își mai amintește exact succesiunea discuțiilor.

„Chiar nu rețin exact succesiunea evenimentelor, dar, în momentul în care am primit informația de presă că a fost adoptată această hotărâre de Guvern, am adresat imediat o întrebare la SGG, în ce măsură putem avea informații legate de momentul și de modul de distribuire a spațiilor”, a explicat ea.

Bolojan a propus biroul lui Mircea Abrudean

Simina Tănăsescu afirmă însă fără echivoc că locul întrevederii nu a fost alegerea sa.

Discuția a avut loc în biroul lui Mircea Abrudean din Palatul Parlamentului, iar decizia privind acest loc i-ar fi aparținut lui Ilie Bolojan.

„Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spațiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa”, a precizat președinta CCR.

Potrivit acesteia, întrevederea nu a durat mai mult de o jumătate de oră.

Tănăsescu afirmă că avea în aceeași zi și o altă activitate și că întâlnirea a trebuit organizată rapid.

Explicațiile vin după controversele provocate de întâlnire

Întrevederea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan a provocat reacții politice și din partea sistemului judiciar, mai ales prin prisma momentului în care a avut loc, cu puțin timp înaintea unor decizii importante ale Curții Constituționale.

Simina Tănăsescu a respins însă în repetate rânduri ipoteza că ar fi discutat cu Bolojan despre dosare aflate pe rolul CCR.