Rusia ar trebui să își reducă dimensiunea armatei și a bugetului militar pentru a face posibilă o pace durabilă în Ucraina, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, avertizând că liderii occidentali nu trebuie să cadă în „capcana” de a discuta restricții asupra armatei ucrainene în negocierile cu Moscova.
Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a intensificat presiunile asupra Bruxellesului și Kievului în ultima săptămână pentru a pune capăt războiului în condiții pe care mulți le consideră favorabile Moscovei – inclusiv prin limitarea efectivelor armatei ucrainene, informează Euractiv.
Un plan de pace susținut de SUA, în 28 de puncte, apărut săptămâna trecută în presă, prevede plafonarea armatei Ucrainei la 600.000 de militari, ușor sub cei aproximativ 800.000 de soldați care luptă acum împotriva Rusiei. O variantă modificată, susținută de Marea Britanie, Franța și Germania – deși mai favorabilă Kievului – menține ideea unei limitări, dar la 800.000 de militari în „timp de pace”.
„Dacă vrem să prevenim continuarea acestui război, atunci de fapt ar trebui să reducem armata Rusiei și bugetul ei militar”, a spus Kallas miercuri, întrebată direct dacă Rusia sau Ucraina ar trebui să-și limiteze armatele.
Fostul premier estonian a subliniat că planurile de pace discutate acum cer în principal „concesii” de la Kiev, nu și de la Moscova, și a avertizat că explozia cheltuielilor militare ruse – estimate la 7,2% din PIB în acest an – reprezintă „o amenințare pentru noi toți”.
„Am spus mereu că este un drept suveran al fiecărei țări să decidă dimensiunea propriilor forțe armate și tocmai de aceea nu ar trebui să intrăm în capcana întinsă de Rusia, vorbind despre plafonarea armatei ucrainene”, a insistat Kallas. „Ucraina nu a atacat niciodată Rusia.”
Mesajul ei a fost reluat, miercuri dimineață, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Ca națiune suverană, nu pot exista limitări asupra forțelor armate ale Ucrainei care să lase țara vulnerabilă în fața unor atacuri viitoare”, a spus ea în fața Parlamentului European.
Întrebat dacă aceasta ar putea însemna totuși că Bruxellesul ar accepta anumite restricții, atâta timp cât nu ar vulnerabiliza Ucraina, un purtător de cuvânt al Comisiei a răspuns: „Orice limitare a forțelor armate ucrainene, dacă ar exista, ar trebui să fie acceptată de cei mai direct vizați – adică de Ucraina.”