Tensiunile dintre Rusia și NATO ating un nou nivel, după ce directorul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Alexander Bortnikov, a acuzat Marea Britanie de implicare directă în atacuri pe teritoriul rus.
Declarațiile au fost făcute joi, în cadrul unei reuniuni a Consiliului agențiilor de securitate și servicii speciale din CSI, potrivit agenției ruse de presă RIA Novosti.
„Unități speciale ale forțelor armate britanice (SAS) sunt direct implicate în operațiuni de luptă”,
a afirmat Bortnikov, citat de Newsweek.
Acesta a mai susținut că, „sub patronajul serviciilor speciale britanice”, au fost organizate „acte de terorism și sabotaj” în interiorul Federației Ruse.
Șeful FSB a menționat și „Operațiunea Pânza de Păianjen” („Operation Spiderweb”) a Ucrainei — o serie de atacuri asupra aerodromurilor și bombardierelor strategice din adâncul teritoriului rus — despre care afirmă că ar fi fost desfășurată „sub supravegherea directă a serviciilor britanice de informații”.
Ministerul britanic de Externe a fost contactat pentru un punct de vedere, însă nu a oferit încă un comentariu oficial.
Aceste acuzații vin pe fondul unei escaladări a tensiunilor între Rusia și alianța nord-atlantică. Ambele părți, deși nu au declarat oficial război, se acuză reciproc de acțiuni ostile și de purtarea unui „război hibrid”.
NATO susține că Rusia recurge la provocări, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și sabotaj împotriva țărilor membre.
Moscova, în schimb, afirmă că sprijinul occidental oferit Ucrainei — prin armament, informații și antrenament militar — reprezintă o implicare directă în conflict.
În paralel, tensiunile cresc și pe axa Washington–Moscova. Potrivit surselor internaționale, președintele SUA, Donald Trump, analizează o solicitare a Ucrainei privind furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei.
Trump urmează să se întâlnească vineri, la Washington D.C., cu Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre consolidarea apărării antiaeriene și despre noi mijloace de presiune asupra Moscovei.
Deși liderul american afirmă că nu dorește o escaladare a conflictului, apropiații săi spun că devine tot mai convins că doar o presiune militară și economică sporită — inclusiv asupra partenerilor strategici ai Rusiei, precum China și India — ar putea forța Kremlinul să accepte o soluție de pace.
Rusia a declanșat invazia sa la scară largă în februarie 2022, după ce în 2014 anexase Crimeea și ocupase o parte din regiunile industriale din estul Ucrainei. Kremlinul justifică agresiunea prin ambțiile Ucrainei de a adera la NATO, considerate o amenințare directă la adresa securității sale.
De cealaltă parte, Kievul acuză Moscova că încearcă să distrugă suveranitatea Ucrainei și să o reintegreze sub controlul rusesc, într-un război de cucerire imperial.